Moldova, în cifre: În spatele luptei politice, trei milioane de oameni înfruntă viaţa în cea mai săracă ţară din Europa

Zeci de mii de oameni au ieşit în stradă la Chişinău pentru a cere alegeri anticipate. Dincolo de lupta internă pentru putere şi de ciocnirea sferelor de influenţă geopolitice, de dansul murdar dintre oligarhii de la vârful "lanţului trofic" şi elitele politice, găsim cea mai săracă ţară din Europa. Empatia şi o minimă decenţă ne spun că drama care se desfăşoară pe străzile Chişinăului, făcând abstracţie de interesele de la vârf şi de figurile dubioase remarcate de diverşi observatori, este în primul rând una umană, reprezentativă pentru lupta a 3,5 milioane de suflete care caută o ieşire din capcana în care i-a prins istoria. Pe fondul protestelor de amploare din ţara vecină, ECONOMICA.NET vă prezintă o radiografie a situaţiei economice din Republica Moldova.
Economica.net - joi, 28 ian. 2016, 22:00
Moldova, în cifre: În spatele luptei politice, trei milioane de oameni înfruntă viaţa în cea mai săracă ţară din Europa

România a oferit, marţi, Moldovei ajutor economic de urgenţă sub forma unui împrumut de 60 de milioane de euro. Premierul Dacian Cioloş a declarat că transferul fondurilor este condiţionat de reformă în justiţie, de intensificarea luptei împotriva corupţiei, de implicarea Fondului Monetar Internaţional şi de numirea unui nou guvernator la Banca Centrală.

Cu o datorie externă care depăşeşte 100% din PIB, inflaţie ridicată, contracţie economică şi un deficit bugetar uriaş, economia moldoveană se clatină la marginea prăpastiei după criza bancară de la sfârşitul lui 2014, când a fost dezvăluită o „gaură” de un miliard de euro, aproximativ 13% din PIB, la trei dintre cele mai mari bănci din ţară.

Moldova este cea mai săracă ţară din Europa, cu un salariu mediu pe economie de 4.600 de lei moldoveneşti (210 euro) în noiembrie 2015. În medie, un moldovean trăieşte din 2.000 de lei moldoveneşti (puţin peste 90 de euro) pe lună, potrivit Biroului Naţional de Statistică de la Chişinău. Din fiecare 100 de lei cheltuiţi de o familie din Republica Moldova, 40 se duc pe hrană, 22 pe întreţinerea şi dotarea locuinţei, 12 pe îmbrăcăminte, 6 lei pe sănătate şi îngrijiri medicale, respectiv câte 4 lei pe transporturi şi comunicaţii. Restul de 10 lei reperzintă distracţie (cheltuieli de agrement), băuturi
alcoolice şi tutun. Pentru învăţământ sunt alocaţi doar 0,7% din bugetul familiei.

Din ce bani trăiesc moldovenii – de unde vine suta de euro pe lună

Principalele surse de venit sunt salariile, banii trimişi de afară şi prestaţiile sociale. Veniturile salariale reprezintă doar 39% din veniturile totale disponibile. Aproape 20% din bani provin din transferuri din străinătate. O greutate similară – 21% din venitul mediu lunar pe locuitor – o au prestaţiile sociale, 8,4% provin din activităţi agricole individuale, iar 7,5% din activităţi independente.

Potrivit datelor Băncii Mondiale, peste 800.000 de moldoveni trăiesc în afara ţării, reprezentând un sfert din populaţie. O treime au studii superioare. Cele mai populare destinaţii sunt Rusia, Ucraina, Italia şi România. Banii trimişi acasă de moldovenii plecaţi peste hotare au depăşit 2 miliarde de dolari pe an în ultimii ani, adică un sfert din PIB pe an, dar au scăzut în 2015.

Miliardul dispărut

„Jaful secolului”, aşa cum a fost supranumită dispariţia a 13,5 miliarde de lei moldoveneşti, echivalentul a un miliard de euro la data fraudei, a fost realizat, potrivit anchetatorilor, printr-un sistem complex de contracte şi tranzacţii.

Dispariţia banilor din bănci a condus la criză economică şi blocaj politic. Protestele pentru recuperarea miliardului dispărut şi pedepsirea celor vinovaţi au dat jos două guverne anul trecut – cabinetul condus Chiril Gaburici în iunie, respectiv guvernul Valeriu Streleţ în octombrie. Fostul premier Vlad Filat a fost arestat în septembrie în legătură cu furtul din bănci şi alte fapte de corupţie. Încolţit, Filat a arătat cu degetul spre oligarhul Vladimir Plahotniuc, considerat cel mai bogat om din Moldova şi un important broker de putere. Actualul guvern, declarat pro-european şi condus de fostul ministru al comunicaţiilor Pavel Filip, a depus jurământul în secret, în 20-21 ianuarie, la miezul nopţii, după ce mii de protestatari au
pătruns în clădirea parlamentului de la Chişinău în încercarea de a forţa blocarea învestirii executivuliu şi declanşarea alegerilor anticipate.

Pentru mulţi moldoveni, actualul guvern este pro-european doar declarativ şi totodată nelegitim, cu miniştri şi asociaţi discreditaţi în scandalul bancar sau în alte cazuri de corupţie. Filip este considerat un apropiat al lui Plahotniuc.

Moldova a semnat, la jumătatea anului 2014, un acord de asociere cu UE, care părea să aşeze ţara pe o direcţie ferm pro-occidentală. Rusia a reacţionat prin interzicerea importului de vinuri şi produse agricole din Republica Moldova, lovitură grea pentru o economie puternic dependentă de exporturile agricole către ruşi. Economia moldoveană suferea deja de pe urma sancţiunilor impuse de Rusia, dar şi pe fondul problemelor economice ale partenerului comercial de la răsărit, afectat la rândul lui de sancţiunile Vestului după anexarea Peninsulei Crimeea.

Scandalul din sectorul bancar a declanşat o devalorizare abruptă a leului moldovenesc – de la 13-14 lei/dolari în vara lui 2014 la peste 20 de lei/dolar în prezent. Inflaţia a ieşit în decor, depăşind 12-13% în toamna anului trecut. Pentru stabilizarea sistemului bancar, banca centrală a preluat controlul băncilor falimentare. Datoria externă a Moldovei a sărit de la 85% din PIB la finele lui 2014 la 107% din PIB în 2015, potrivit estimărilor FMI, iar deficitul bugetar se ridică anul trecut la peste 15% din PIB, inclusiv costurile asociate naţionalizării şi lichidării băncilor fraudate.

FMI estimează că economia moldoveană s-a contractat anul trecut cu 1,75%, pe fondul prăbuşirii remiterilor – banii trimişi acasă din străinătate – cu 19%. Investiţiile sunt ca şi inexistente, iar economia, acolo unde funcţionează, este sugrumată de accesul dificil la finanţare. Randamentul mediu al titlurilor de stat pe termen scurt a crescut la 23% pe finalul anului trecut, faţă de 10% la sfârşitul lui 2014.

Corupţia endemică, sărăcia şi vulnerabilitatea la influenţe externe merg mână în mână. Moldova arată ca o victimă a fricţiunilor geopolitice, de-a pururi şi din ultimii doi ani: în timp ce Rusia încearcă să-şi restabilească influenţa asupra spaţiului ex-sovietic, UE, NATO şi implicit România vor un stat-tampon funcţional, pro-occidental, la frontiera de est, din raţiuni de securitate. Par să urmeze zile decisive pentru viitorul vecinilor basarabeni, cu consecinţe care vor reverbera în regiune într-un moment sensibil. Proiectul european se clatină sub povara divergenţelor economice şi a fenomenului migraţiei, iar agenda Washingtonului este mai încărcată ca oricând.

Te-ar mai putea interesa și
Modelul electric Dacia Spring, deja disponibil pentru revânzare pe site-urile de profil
Modelul electric Dacia Spring, deja disponibil pentru revânzare pe site-urile de profil
Pe site-urile de comerț online au apărut deja, la doar câteva zile după debutul livrărilor, primele anunțuri cu modele Dacia Spring de vânzare....
SUA avertizează că Rusia ar putea ataca în orice moment Ucraina
SUA avertizează că Rusia ar putea ataca în orice moment Ucraina
Rusia ar putea lansa un atac în orice moment asupra Ucraina, a declarat marţi purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Jen ...
Câciu: Guvernul își menține angajamentul pentru revenirea în limitele Pactului de Stabilitate şi Creştere în 2024
Câciu: Guvernul își menține angajamentul pentru revenirea în limitele Pactului de Stabilitate şi Creştere în 2024
Ministrul Finanţelor, Adrian Câciu, s-a întâlnit, marţi, la Bruxelles, cu comisarul UE pentru Economie, Paolo Gentiloni, ...
Furnizorii de electricitate și gaze resping acuzațiile că ar fi implicați în practici comerciale incorecte și dau vina pe stat pentru problemele de facturare
Furnizorii de electricitate și gaze resping acuzațiile că ar fi implicați în practici comerciale incorecte și dau vina ...
Asociaţia Furnizorilor de Energie din România (AFEER), o organizaţie cu 34 de membri, furnizori şi traderi licenţiaţi ...