Moody’s arată că datoria externă a României a crescut la 62% din PIB în 2020, majorând rata vulnerabilităţii externe a ţării

Agenţia de rating Moody’s arată că datoria externă a României a sărit de la mai puţin de 50% în 2019 la 62% în 2020, ceea ce majorează riscul de vulnerabilitate externă la „baa”, pe acelaşi loc cu ţări ca Armenia, Ungaria şi India. Totuşi, Moody’s arată că există doi factori care diminuează riscurile: rezervele valutare ale BNR şi împrumuturile între companii, circa 25% din datorie, care pot fi refinanţate sau reportate.
Gabriela Ţinteanu - mie, 02 iun. 2021, 22:08
Moody’s arată că datoria externă a României a crescut la 62% din PIB în 2020, majorând rata vulnerabilităţii externe a ţării

Potrivit unei analize publicate de Moody’s pe 1 iunie 2021, “datoria externă a României a crescut la 62% din PIB în 2020, de la puțin sub 50% la sfârșitul anului 2019, o creștere de 30 de miliarde de dolari în termeni absoluți”. Analiza companiei de rating arată că majorarea datoriei externe a României s-a datorat în principal emisiunilor de bonduri pe termen lung. Ca urmare, raportul dintre datoria externă pe termen scurt și totalul datoriei externe a scăzut la 26,3% în 2020 de la 32,3% în 2019.

Potrivit BNR, creșterea împrumuturilor pe termen scurt contractate de către companiile nefinanciare a fost în mare parte determinată de împrumuturile între companii. După o îmbunătățire după criza financiară mondială, poziția externă a României s-a deteriorat semnificativ din 2015. Deficitul de cont curent a atins 5,2% din PIB în 2020, în ciuda contracției economice, determinată de un deficit mai mare de bunuri.

„Privind în viitor, ne așteptăm ca deficitul de cont curent să se restrângă treptat. Subvențiile din fondul de recuperare al UE vor avea ca rezultat o extindere a excedentului de venit secundar, în timp ce recuperarea economică va stimula importurile și va afecta deficitul de mărfuri”, spune agenţia de rating, subliniind că finanțarea deficitelor pe termen scurt și mediu va rămâne parțial dependentă de împrumuturile externe și internaționale.

Dependenţa se leagă strict de evoluţia investiţiilor străine directe (ISD) care nu mai sunt suficiente pentru acoperirea deficitelor de cont curent. Astfel, dacă în 2019 intrările de ISD au acoperit 47,5% în 2019, în 2020 ele şi-au redus ponderea la sub 20%, iar Moody’s se aşteaptă ca nici în 2021 acestea să fie suficiente pentru a acoperi deficitul de cont curent.

Având în vedere legăturile comerciale, financiare și investițiile dintre economiile emergente europene și omologii lor cu venituri mai mari ale UE, datoria externă este, în general, mai mare în statele membre ale UE din CEE decât în ​​țările cu rating similar din alte regiuni. Mai mult, în cazul României, datoria externă față de PIB a fost oarecum ridicată, la 62% la sfârșitul anului 2020, deși a scăzut de la 78% la sfârșitul anului 2012.

Datoria externă a scăzut între 2012 și 2019, în principal datorită faptului că datoria privată a scăzut, reflectând nivelul sectorului bancar (intermedierea bancară aproape s-a înjumătăţit în această perioadă). În plus, costul datoriei externe a României este moderat, de aproximativ 2% din PIB, şi probabil va scădea sub 1% din PIB în acest an.

Doi factori diminuează riscurile de vulnerabilitate externă: rezervele valutare ale BNR şi cuantumul împrumuturilor între companii care se pot refinanţa sau reporta

Moody’s  enumeră în raportul său doi factori care diminuează riscurile externe pe care le implică datoriile externe ale României și ratele de vulnerabilitate. În primul rând, rezervele valutare ale BNR au fost echivalente cu patru luni de importuri și acoperă din februarie 2021 în raport de 104% datoriile externe pe termen scurt. Aceste aspecte sunt suficiente pentru ca România să poată îndeplini cerințele balanței de plăți pe termen scurt.

În al doilea rând, împrumuturile între companii reprezintă aproximativ un sfert din datoria externă a României și, prin urmare, are o perspectivă mai mare de a fi refinanțate sau reportate, chiar  prin fonduri UE.

Cu toate acestea, agenţia de rating conchide că acești indicatori au slăbit în ultimul deceniu. „Ca atare, rata vulnerabilității externe a României, de aproximativ 139% în 2021, se află la capătul superior al gamei, comparativ cu colegii cu rating mai mare și risc mai scăzut. Acest lucru indică o expunere ridicată la riscurile externe, în special având în vedere slăbirea recentă a poziției externe a României”, arată Moody’s.

Drept care evaluează susceptibilitatea României la riscul de vulnerabilitate externă ca „baa”, reflectând un deficit de cont curent extins. Evaluarea reflectă, de asemenea, poziția de investiții internaționale nete (NIIP) moderat negativ al României și indicatorul moderat de vulnerabilitate externă. Țările care au un scor „baa” pentru riscul de vulnerabilitate externă includ Armenia, Ungaria și India.

 

Te-ar mai putea interesa și
Autostrada Transilvania: Construcții Erbașu și Drum Asfalt contestă raportul de anulare a licitației pentru tronsonul Suplacu de Barcău – Chiribiș
Autostrada Transilvania: Construcții Erbașu și Drum Asfalt contestă raportul de anulare a licitației pentru tronsonul ...
Firmele Construcții Erbașu și Drum Asfalt au depus noi contestații la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor (CNSC), de data aceasta împotriva raportului de anulare a licitației......
Arbitrul pensiilor și asigurărilor schimbă regulile de control pentru a doua oară într-un an: Erau angajați pe care îi prindea noaptea în ASF, dar au fost și cazuri când un control a durat un an și jumătate
Arbitrul pensiilor și asigurărilor schimbă regulile de control pentru a doua oară într-un an: Erau angajați pe care ...
Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), arbitrul pensiilor private, al asigurărilor și al pieței de capital, modifică ...
Investiţiile în imobiliare au scăzut cu 41% în pandemie. Cum crede BNR că vor evolua preţurile pe piaţa imobiliară anul acesta
Investiţiile în imobiliare au scăzut cu 41% în pandemie. Cum crede BNR că vor evolua preţurile pe piaţa imobiliară ...
Transformarea în lege la începutul lui 2022 a iniţiativei din aceast an (extinderea plafonului de TVA redus 5 la sută ...
Avertisment de ceasul al 12-lea al industriei petroliere către Guvern: Schimbați legea offshore, altfel România rămâne fără gaze și nu are cu ce sa facă tranziția energetică
Avertisment de ceasul al 12-lea al industriei petroliere către Guvern: Schimbați legea offshore, altfel România rămâne ...
Șefii Petrom și OMV au reiterat că este crucial pentru viitorul producției de gaze din România și, implicit, a asigurării ...