1EUR=4.7581 RON | Bucureşti 24 º
INDICI BURSIERI
BET
8416,03
0
BETPlus
1253,93
0
BET-FI
36298,91
0
BET-NG
717,92
0
BET-XT
763,44
0
ARAX
2.44
0,0000%
BIO
0.322
0,0000%
BRD
13.6
0,0000%
BRK
0.073
0,0000%
BVB
22.5
0,0000%
DAFR
0.0158
0,0000%
EBS
170.35
0,0000%
FP
0.97
0,0000%
OLT
0.0606
0,0000%
PRSN
0.0665
0,0000%
SIF1
2.07
0,0000%
SIF2
1.22
0,0000%
SIF3
0.246
0,0000%
SIF4
0.604
0,0000%
SIF5
2.1
0,0000%
SNP
0.38
0,0000%
TEL
20.9
0,0000%
TGN
354.5
0,0000%
TLV
2.155
0,0000%

Motorina s-a scumpit cu 5%, din februarie şi până în prezent. Preţul petrolului a urcat cu 45%

O creştere de preţ a petrolului de aproape 45%, în cinci săptămâni, s-a transpus într-o scumpire de doar 5% a motorinei vândute în România. Cotaţiile internaţionale de preţ ale produselor petroliere nu s-au modificat prea mult în perioada analizată.

Comenteaza
Motorina s-a ieftinit

Din 30 ianuarie şi până în prezent, preţul motorinei, carburantul utilizat de 70% din parcul de autovehicule din România, a urcat cu circa 5%. În staţia de referinţă ECONOMICA.NET a Petrom din Bucureşti, Şos. Alexandriei, motorina costa ieri 4,42 lei pe litru. În 30 ianuarie, preţul era de 4,22 lei pe litru, mai mic cu 4%.
Tot ieri, la cele mai ieftine staţii de carburanţi din ţară, Petrom Odorheiul Secuiesc, motorina costa 4,20 lei pe litru, faţă de 4,02 lei pe litru, la sfârşitul lui ianuarie, în creştere cu 5%.

La sfârşitul lunii ianuarie, pe pieţele internaţionale s-a înregistrat nivelul minim al ultimilor 13 ani pentru barilul de petrol Brent - 27 de dolari. Ieri, barilul se tranzacţiona cu 39 de dolari, în creştere cu 44%.

În România, 55% din preţul unui litru de carburant reprezintă taxele şi accizele datorate statului. Preţul petrolului, cursul de schimb, costurile de logistică sau marja companiilor petroliere constituie cealaltă jumătate, fiecare dintre aceste elemente influenţând mai mult sau mai puţin preţul de la pompă.

Un procent de doar 45% din preţul carburantului din benzinării înseamnă marfa propriu-zisă, restul fiind taxe percepute direct de către stat, potrivit datelor oferite de companiile petroliere. Practic, la benzinărie nu alimentăm doar maşina, ci şi direct vistieria statului, pentru că distribuitorul de carburanţi virează direct la Finanţe între 52% şi 55% din litrul de benzină sau motorină, reprezentând TVA, acciză, supraacciză şi taxa pe stâlp.

Restul este componenta de preţ cu care „jonglează” producătorul şi distribuitorul de carburanţi: „costuri logistice (distribuţie primară şi secundară – salarii, întreţinere, amortizări – rovinieta, anvelope de iarnă, etc.);
• Costuri de operare reţea de distribuţie (salarii, taxe, impozite locale, utilităţi, investiţii obligatorii);
• Costul materiei prime (inclusiv costurile aferente aprovizionării şi prelucrării acesteia);
• Costuri financiare (dobânzi – credite investiţii, curs valutar, etc.);
• Adaos comercial”.

Explicaţiile ne-au fost oferite de reprezentanţii unuia dintre marii distribuitori de pe piaţa locală.

Aşadar, când preţul carburantului se modifică, se modifică doar pe componenta distribuitorului, pentru că statul trebuie mereu să îşi primească partea. Un efect considerabil în preţ îl are costul de achiziţie a materiei prime, legat direct de cotaţia produselor petroliere, care, la rândul său, este legată de cotaţia ţiţeiului. Dacă luăm în calcul doar componenta „baril”, o scădere de, spre exemplu, de 50% a cotaţiilor barilului de petrol se transpune într-o ajustare de circa 20% a preţului carburanţilor. În cazul pe care l-am menţionat, o scumpire de 45% a petrolului nu a antrenat decât o majorare cu 5% a preţului motorinei. Acest lucru se datorează faptului că preţul motorinei de pe burse nu a urcat decât foarte puţin faţă de referinţa sfârşitul lui ianuarie.

Impactul preţului ţiţeiului în preţul carburanţilor are, de obicei, o întârziere de 45 de zile legată de fluxul de producţie. Astfel, ţiţeiul este cumpărat la un anume preţ, apoi descărcat, procesat şi depozitat până să ajungă în staţie, de unde este vândut clienţilor la cotaţiile produselor petroliere.

O altă influenţă importantă o are cursul de schimb leu-dolar. Petrolul şi produsele petroliere sunt cotate în dolari, însă distribuţia în România se face în lei, după care furnizorul este plătit tot în dolari - o întârziere de 30-45 de zile funcţie de fluxul de producţie/achiziţie între preţul de achiziţie şi preţul de desfacere. Astfel, o depreciere a leului în faţa dolarului aduce cu sine scumpirea carburanţilor.
Fiecare parte componentă a preţului are influenţă în preţul final. Dar nu înseamnă, în mod automat, că o ajustare într-un sens a unei componente duce la o ajustare proporţională a preţului final. Spre exemplu, cotaţia barilului de ţiţei poate scădea semnificativ, dar, în acelaşi timp, dolarul se poate aprecia în raport cu leul, în aşa fel încât preţul final să rămână neschimbat sau să scadă foarte puţin.

În România există trei mari producători de carburanţi - Petrom, Rompetrol şi LukOil - şi mai mulţi distribuitori majori. Trendul de preţ al carburanţilor este urmat fără excepţie de toţi distribuitorii, chiar dacă în proporţii diferite.

de ultima ora pe ECONOMICA.net
capital.ro
b365.ro
noobz.ro
Obiectiv.info
Comentarii



sau conectează-te prin Facebook
Notă: Poţi să adaugi la comentariu fotografia ta sau o imagine care te reprezintă. Nu trebuie decât să te înregistrezi!
comentariu nou
Fii primul care afla
cele mai importante stiri!
Aboneaza-te la newsletter-ul
ECONOMICA.NET!
Business la minut
Ultimele joburi adaugate
Abonare Newsletter »
Cele mai citite ştiri
  • 3h
  • 24h
  • 7z
  • 31z
Siteul ECONOMICA foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptare a politicii de utilizare a cookies. Află mai multe accesand POLITICA COOKIES X