Isărescu: Nu vedem un risc de deflaţie în România. Inflaţia medie anuală este în jur de 2%

‘Nu vedem un risc de deflaţie în România, dacă vă uitaţi la inflaţia medie anuală este în jur de 2%, mai are, dacă se va duce sub 1%, deci nu la acest lucru ne-am referit, ci la incertitudini în general şi legat de faptul că această evoluţie favorabilă a preţurilor este legată de evoluţia preţurilor agroalimentare. Avem şi un efect de bază, care în septembrie va dispărea, este vorba de TVA-ul la pâine, sunt incertitudini în ceea ce priveşte preţul ţiţeiului, nu le putem descifra în prezent. Dacă ar fi să ne luăm după comentarii, preţul ţiţeiului o poate lua în ambele direcţii. Deci incertitudinile nu sunt multe, sunt două pe care le-am trecut separat: deficitul de cerere şi o îmbunătăţire a anticipaţiilor inflaţioniste. Publicul, pieţele, cred din ce în ce mai mult că România a ajuns în situaţia unei inflaţii scăzute, deci nu suntem siguri că această traiectorie, care este sensibil îmbunătăţită faţă de traiectoria de la începutul anului, este una de durată, adică nu se termină în partea a doua a anului, se duce şi în 2015’, a spus Isărescu.

Acesta a afirmat că algoritmul BNR este ca rata de politică monetară să ţintească inflaţia pe termen mediu.
‘Ne uităm, bineînţeles, că a ajuns la 0,9% în mai şi e posibil să scadă chiar mai mult inflaţia medie pe 12 luni, dar ne uităm la traiectoria peste 12-14 luni, aceea ne interesează mai mult. În ceea ce priveşte variaţiile pe termen scurt, lucrăm mai mult cu managementul lichidităţilor, iar dobânzile în piaţa monetară au rolul, împreună cu evoluţia, flexibilitatea cursului, să se adreseze variaţiei conjuncturale’, a explicat Mugur Isărescu.

Şeful BNR a adăugat că nu are certitudinea asupra faptului că inflaţia scăzută va rămâne acolo unde pare să fie în prezent.

Citeste si: BNR reduce la 16% rata rezervei minime obligatorii la valută şi menţine dobânda cheie la 3,5% pe an

‘Avem o traiectorie până spre sfârşitul anului care este aproape cu certitudine sub cea de la începutul anului şi o reducere semnificativă. Când spunem că nu este consolidată, lucrând cu prognoze pe doi ani, dincolo de acest an şi pentru anul următor, tendinţele încă nu sunt consolidate. Nu avem certitudinea că această traiectorie este ireversibil mai joasă. Pot să apară volatilităţi, pentru că o bună parte din această evoluţie vine din preţurile volatile. S-ar putea ca la anul să avem altă perspectivă şi atunci ne trebuie mult mai multe elemente ca să spunem că traiectoria este consolidată şi în baza ei luăm o decizie de politică monetară. Rata de politică monetară de 3,5% a fost bine poziţionată, suntem într-un proces de considerare, ca să nu zic de reconsiderare, trebuie să vedem în ce măsură traiectoria este una de durată’, a subliniat guvernatorul BNR, întrebat dacă actuala prognoză de inflaţie nu mai este de actualitate.

De asemenea, Mugur Isărescu consideră că trăim într-o perioadă în care în multe ţări are loc o represiune financiară, iar cel care economiseşte este într-un fel penalizat cu dobânzi real negative.

‘Personal – şi am văzut că majoritatea membrilor CA, ca să nu spun toţi, împărtăşesc acest punct de vedere – nu văd deloc necesară, ca să nu spun că mi se pare neeficient sau chiar periculos, o alunecare în direcţia în care şi România descurajează economisirea. Este un punct de vedere foarte important în deciziile noastre viitoare, mai ales că ştim că băncile, dacă noi vom mişca rata de politică monetară, primul lucru pe care îl fac este să reducă rata dobânzii la depozite, nu la credite. Dimpotrivă, cu managementul lichidităţii, experienţa ne-a arătat că suntem mult mai eficienţi în a încuraja băncile să reducă dobânzile la creditare. Este vorba de maniera în care dozăm instrumentele. Mult mai eficient pentru asemenea perioadă şi astfel de situaţii este managementul lichidităţii, decât rata dobânzii de politică monetară’, a mai menţionat Mugur Isărescu.