Din sediul din București, compania livrează servicii complexe pentru HP la nivel global – de la operațiuni de vânzări și lanț de aprovizionare până la marketing, finanțe și achiziții.
„Sediul din România este una dintre cele două reprezentanţe strategice la nivel european şi una dintre cele opt la nivel global. Serviciile operaționale pe care le livrăm din București deservesc reprezentanțele HP din întreaga lume. Am reușit să dezvoltăm competențe digitale extraordinare, mai ales în zona de inteligență artificială. Site-ul din București a devenit un centru de referință pentru integrarea AI în operațiunile noastre interne”, a spus Mugur Pantaia în cadrul unei conferințe de presă organizată la București.
Centrul din România este considerat un centru de excelență la nivel global, iar specialiștii de aici sunt frecvent solicitați pentru a prezenta soluții și aplicații dezvoltate local, care integrează inteligența artificială în procesele operaționale ale companiei.
”Este un centru de referință în sensul că, de fapt, de multe ori colegii mei sunt solicitați de colegi din toată lumea pentru a veni cu prezentări și cu aplicații concrete dezvoltate aici, în București, pentru integrarea inteligenței în zona de operațiuni”, a continuat Pantaia.
În prezent, HP România are în jur de 1.600 de angajați, număr aflat în creștere constantă. „Noi avem în permanență job-uri disponibile în București. Faptul că suntem un site strategic pentru că acest lucru contează foarte mult, înseamnă că vin joburi noi în București. Acest lucru ne dă o perspectivă pozitivă față de alte locații sau față de alte firme. Sunt optimist când mă gândesc la viitor – vom continua să creștem numărul de angajați”, a adăugat reprezentantul companiei.
Pe piața locală oportunitățile de creștere sunt reprezentate de proiectele de digitalizare prin fonduri europene, cât și de migrarea de la sistemul de operare Windows 10 către Windows 11 care necesită schimbarea echipamentelor atât în sectorul privat, cât și în cel public, potrivit oficialului HP.
Însă, Mugur Pantaia atrage atenția asupra necesității accelerării procesului de absorbție a fondurilor europene în contextul în care România are la dispoziție mai puțin de un an pentru a finaliza aprobarea proiectelor finanțate din actualul exercițiu bugetar european (2021–2027).
”Nu există neapărat niște frâne în piața locală. Cred că mi-aș fi dorit, de exemplu, să văd o absorbție mai rapidă a fondurilor europene. Și știu că trebuie să facem un efort major noi ca țară în perioada următoare pentru a închide niște proiecte care nu au fost închise în câțiva ani de zile, și nu mai avem așa de mult timp. Adică, din exercițiul bugetar 2021-2027, dacă nu mă înșel, cred că proiectele care trebuie înscrise și consumate, ar trebui aprobate până la anul în august.
Deci noi mai avem mai puțin de un an de zile în care să închidem proiecte care să beneficieze de fonduri europene, cel puțin din PNRR, și pe proiectul alimentat din Fondul European Regional. Deci, cam toate proiectele care ar trebui aprobate pe aceste fonduri, ar trebui să fie aprobate până la anul în august, din ceea ce știu eu. Deci timpul este foarte scurt”, a explicat managerul HP Inc. România.
El a subliniat că există intenția publicării unui dashboard public, prin care să fie vizibile toate proiectele viabile și finanțabile, atât cele din cadrul PNRR și Fondului European de Dezvoltare Regională, dar nu numai. Acest pas ar putea aduce mai multă transparență și claritate pentru furnizorii de tehnologie interesați să participe la proiecte.
În același timp, Pantaia subliniază că fondurile europene nu sunt singura sursă de finanțare disponibilă pentru digitalizarea României. „Există și alte posibilități. Sunt bănci, inclusiv Banca de Investiții și Dezvoltare, creată special pentru a sprijini finanțarea proiectelor. Important este să existe cât mai multă informare și colaborare între mediul privat și autorități și noi asta încercăm să facem”, a concluzionat el.
Anul trecut, HP Inc. România a obținut afaceri de 537,71 milioane de lei, în urcare cu 5% față de anul 2023 și un profit net de peste 29 milioane de lei, mai mult decât dublu față de anul precedent, potrivi datelor raportate la Ministerul de Finanțe disponibile în platforma Termene.