Mutarea pe feroviar a 10% din marfa transportată pe rutier ar asigura 50% din fondurile pentru administrarea infrastructurii

Ministrul a făcut referire la Cartea Albă a Europei, care favorizează modurile sustenabile de transport, între care şi cel feroviar, în detrimentul transportului auto. România are a şaptea reţea feroviară ca mărime din Uniunea Europeană şi poate folosi infrastructura existentă de căi ferate pentru a transfera volume de transport din zona rutieră.

„Calculul pe care l-am făcut în România: 10% din volumele de transport mutate de pe rutier pe feroviar ar însemna 1% economie din PIB. Dacă ţinem cont că necesarul de care are nevoie Ministerul Transporturilor pentru administrarea infrastructurii este de 2%, ne dăm seama că numai prin simpla mutare a acestui 10% se obţin practic jumătate din fonduri, sunt exact fondurile care ne lipsesc în acest moment”, a afirmat Costescu, într-o conferinţă de presă.

Oficialul a precizat că, dar ar beneficia de fondurilre suplimentare, Ministerul Transporturilor ar putea pune în aplicare „planul optimist” de implementare a proiectelor din Master Plan, în locul variante restrânse actuale.

Ministrul a dat exemplul altor state din UE, care au folosit transferul de volume din sistemul rutier către cel feroviar pentru a stimula creşterea economică.

„Noi înşine am făcut un calcul, ce ar însemna să folosim acest mijloc de transport mai ieftin la nivel organic. Dar la noi este oarecum deformat prin sistemul de subvenţii de la stat, care subvenţionează masiv acest mod de transport, nepunând taxe pe autostradă”, a argumentat Costescu.

Master Planul General de Transport, documentul care indică priorităţile României în materie de infrastructură de transport până în 2030, presupune investiţii totale de 43,5 miliarde de euro până în 2030, în special în sistemul rutier.

Documentul prevede construirea a circa 1.200 de kilometri de autostradă şi 1.900 de kilometri de drumuri expres, drumuri naţionale şi variante de ocolire, în următorii 15 ani.