1EUR = 4.7764 RON | Bucureşti 8 º

News

Nagy-Bege: Sper că Ministerul Economiei va reuşi să finalizeze Planul Naţional Integrat Energie - Schimbări Climatice până la finalul anului

Vicepreşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), Zoltan Nagy-Bege, şi-a exprimat joi speranţa că noua echipă guvernamentală de la Ministerul Economiei va finaliza până la sfârşitul anului varianta revizuită a Planului Naţional Integrat Energie-Schimbări Climatice (PNIESC), prin care România îşi propune ţinte de energie regenerabilă şi de eficienţă energetică a clădirilor.

21 noi, 2019 | Agerpres

"Am speranţa că după ce vom avea un Minister al Economiei 100% funcţional vom reuşi să finalizăm planul revizuit aşa cum a solicitat Comisia Europeană şi vom reuşi să propunem eventual câteva procente în plus faţă de propunerea iniţială şi vom închide acest capitol până la sfârşitul anului 2019, urmând ca eventualele politici pentru punerea în aplicare a acestui plan să fie elaborate în cursul anului viitor", a precizat Zoltan Nagy-Bege, într-o conferinţă privind eficienţa energetică a clădirilor.

Vicepreşedintele ANRE a amintit că ţintele cerute de UE pentru România până în 2030 privind ponderea regenerabilelor din energie sunt mai mari decât media ţintei la nivel european.

"Autorităţile române au elaborat încă din decembrie anul trecut şi au înaintat Comisiei Europene un proiect de Plan Naţional Integrat de Energie-Schimbări Climatice pentru perioada 2021-2030, plan care trebuie finalizat până la sfârşitul acestui an. În acest plan naţional, România şi-a asumat faţă de UE o ţintă de regenerabile de 27,9%, iar pentru eficienţa energetică o ţintă de 37,5%. Comisia a avut o primă reacţie în luna iunie. Comisia recomandă României să mai ia măsuri pentru creşterea nivelului de ambiţie pentru anul 2030, atât în privinţa eficienţei energetice, cât şi în privinţa regenerabilelor. Ni se solicită o ţintă de cel puţin 37% ca pondere a regenerabilelor, ţintă care este peste ţinta europeană de 32%, dar şi pentru 2020 ţinta noastră naţională a fost peste ţinta Uniunii Europene, 24% faţă de 20%", a afirmat Zoltan Nagy-Bege.

Potrivit acestuia, cele două subiecte - cota de regenerabile din energie şi eficienţa energetică a clădirilor - sunt foarte delicate pentru consumatorii români, din cauza impactului financiar asupra facturilor la utilităţi.

"Mai ales în cazul României, unde este un subiect foarte-foarte delicat impactul în factura finală a consumatorilor a acestor politici şi a acestor ţinte, trebuie să analizăm foarte atent acest subiect, iar participarea consumatorilor, casnici şi industriali, la această tranziţie energetică e foarte importantă şi sper că putem să elaborăm ca ţară politici prin care să putem atrage şi să implicăm consumatorii de energie în aceste ţinte", a adăugat vicepreşedintele ANRE.

Comisia Europeană a recomandat României să majoreze, până "la cel puţin" 34%, ţinta privind ponderea energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie reprezentând contribuţia României la atingerea obiectivelor Uniunii la orizontul anului 2030, se arată în raportul de evaluare al Comisiei Europene a proiectului PNIESC, publicat în iunie 2019 de executivul comunitar.

Prin Planul Naţional Integrat Energie-Schimbări Climatice, ţinta naţională propusă de România pentru anul 2030 pentru energia regenerabilă este 27,9%.

În acest context, executivul comunitar recomanda României în iunie "să pună la punct politici şi măsuri detaliate şi cuantificabile, care sunt în linie cu Directiva (UE) 2018/2001, pentru a permite atingerea la timp şi în mod eficient a acestei contribuţii".

De asemenea, CE recomanda autorităţilor de la Bucureşti să furnizeze detalii suplimentare cu privire la măsurile concrete pentru a asigura sustenabilitatea aprovizionării cu biomasă şi utilizarea sa în sectorul energetic, "având în vedere contribuţia importantă a biomasei în mixul energetic al României, în special în încălzire şi răcire".

O altă recomandare a Comisiei Europene era aceea ca România "să majoreze semnificativ ambiţia pentru reducerea consumului primar şi a celui final de energie în 2030, având în vedere necesitatea creşterii eforturilor pentru a atinge ţinta de eficienţă energetică". În acest sens, România trebuie să propună politici şi măsuri mai ambiţioase care să permită economii suplimentare de energie.

Statele membre UE aveau obligaţia de a prezenta propriile proiecte de PNIESC-uri până la sfârşitul anului 2018, documentele urmând a face apoi obiectul unei evaluări aprofundate de către Comisie. Regulamentul prevede ca, dacă proiectele de PNIESC-uri nu contribuie suficient la îndeplinirea obiectivelor uniunii energetice (în mod individual şi/sau colectiv), Comisia poate adresa statelor membre, până la sfârşitul lunii iunie a anului 2019, recomandări privind modificarea proiectelor de planuri. Statele membre trebuie sa prezinte NECP-urile finale pentru perioada 2021-2030 până la sfârşitul anului 2019.

CELE MAI NOI ȘTIRI

CELE MAI NOI ȘTIRI

OPINII ECONOMICA.NET

NOOBZ.RO

NSTRAVEL.RO

CAPITAL.RO