În opinia lui James Sherr, de la centrul britanic de reflecţie Chatham House, războiul hibrid este menit 'să paralizeze un stat, chiar înainte ca el să-şi dea seama că a început conflictul''. ''Acesta este un mod de război inventat pentru a se eschiva, sub pragul de percepţie şi de reacţie al NATO'', estimează James Sherr.

Recurgerea de către Vladimir Putin la ''omuleţi verzi'' anonimi în operaţiunea de anexare a Crimeii anul trecut le-a alarmat pe cele trei ţări baltice membre ale NATO şi ale Uniunii Europene, care n-au uitat ocupaţia sovietică ce a durat o jumătate de secol.

Dacă o invazie la scară mare pare puţin probabilă, nu se poate spune acelaşi lucru despre o intervenţie hibridă şi o tactică de destabilizare concepute de către Moscova pentru a testa determinarea NATO.

Războiul hibrid al lui Putin se bazează, printre altele, ''pe dezinformare, corupţie şi presiune economică'', destinate ''să submineze o naţiune'', a declarat pentru AFP ministrul leton al apărării, Raimonds Vejonis.

Preşedinta lituaniană, Dalia Grybauskaite, declara la rândul său: ''Prima etapă a confruntării a avut loc deja. Mă gândesc la războiul informaţiilor, la propagandă şi la atacuri cibernetice. Agresiunea este deja aici''.

Într-o conferinţă pe tema securităţii la Riga, secretarul general adjunct al NATO Alexander Vershbow a caracterizat acest model drept varianta modernă a ''Calului troian''. NATO ''caută cum să se pregătească, să descurajeze şi - dacă este necesar - să se apere împotriva ameninţărilor hibride'', a afirmat Vershbow, fost ambasador al SUA la Moscova.

Pentru a nu fi nepregătită în faţa unei prezenţe militare ruse sporite în zona Balticii, Alianţa a trimis acolo trupe prin rotaţie. SUA au desfăşurat în zonă în martie un întreg contingent de material greu, inclusiv elicoptere şi tancuri, în cadrul operaţiunii Atlantic Resolve.

NATO îşi întăreşte flancul estic cu o forţă de reacţie foarte rapidă de 5.000 de soldaţi şi cu şase centre logistice în ţările baltice (Lituania, Letonia, Estonia), Bulgaria, Polonia şi România.

Minoritatea rusă ce reprezintă aproximativ un sfert din populaţia Estoniei şi din cea a Letoniei, televiziunea şi radiourile ruse controlate de către Kremlin, precum şi activitatea rusă pe Internet fac parte, potrivit experţilor, din bătălia hibridă dusă împotriva balticilor.

Putin a justificat anexarea Crimeii prin necesitatea de a-şi apăra compatrioţii, inducând ideea că Moscova ar putea aplica aceeaşi formulă şi în cazul balticilor.

Potrivit jurnalistei Olga Draghileva din Riga, un război mediatic hibrid vizând să semene ''nemulţumire şi iluzii'' în rândul etnicilor ruşi este în plină desfăşurare în Letonia.

Janis Karklins, directorul Centrului de excelenţă privind comunicaţiile strategice ale NATO la Riga, vorbeşte despre ''o militarizare a media sociale''.

La viitorul summit, responsabilii UE trebuie să reflecteze la un plan destinat să răspundă campaniei propagandei ruseşti.

Mulţi estimează că Estonia a luat un prim contact cu războiul hibrid în 2007, când ţara cu o populaţie de 1,3 milioane de locuitori a suferit un important atac cibernetic împotriva site-urilor sale oficiale şi bancare. Agresiunea a fost în general atribuită unor piraţi informatici ruşi, dar Kremlinul a dezminţit orice implicare a sa.

Într-un război hibrid, agresorii cibernetici sunt greu de identificat şi nu se tem de o ripostă imediată şi punctuală ca într-un război convenţional.

În Tallinn, capitala Estoniei, una dintre ţările cele mai ''conectate'' din lume, se află în prezent un centru de apărare cibernetică al NATO.

Pentru a contracara scenarii hibride, Alianţa trebuie să dezvolte răspunsuri hibride, ce permit ''desfăşurarea forţelor care trebuie, unde trebuie şi când trebuie'', a conchis Vershbow.