NATO îşi consolidează poziţia în Europa de Est – sinteză

Alianţa Nord-Atlantică îşi încheie sâmbătă, la Varşovia, un summit de două zile în care şi-a finalizat consolidarea prezenţei sale militare în estul Europei, informează AFP.
Economica.net - sâm, 09 iul. 2016, 06:22
NATO îşi consolidează poziţia în Europa de Est - sinteză

Discuţiile, care îi reunesc între alţii pe preşedintele american Barack Obama, cancelarul german Angela Merkel, premierul demisionar britanic David Cameron şi preşedintele francez Francois Hollande urmează să abordeze sâmbătă ajutorul pentru Afganistan şi cooperarea cu Ucraina.

Barack Obama – care asistă la Varşovia la ultimul său summit al NATO – a avertizat vineri împotriva riscurilor unui Brexit care s-ar prelungi şi ar afecta stabilitatea financiară şi securitatea în Europa.

‘Nimeni nu are interes în negocieri conflictuale şi prelungite’ asupra ieşirii Regatului Unit din UE, a lansat preşedintele american, subliniind că relaţia transatlantică îşi trăieşte, poate, ‘momentul său cel mai important de la sfârşitul Războiului rece’.

SUA sunt preocupate de riscurile cu care o astfel de incertitudine ar face să se împovăreze economia mondială. Marea Britanie, putere nucleară şi membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU, ar putea să-şi piardă din influenţă părăsind UE şi, prin ricoşeu, să slăbească Europa.

Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a replicat că revine Londrei dreptul să angajeze aceste negocieri în urma referendumului din 23 iunie, dar a asigurat că UE le va aborda în spirit constructiv.

‘Eu nu le voi face în manieră ostilă’, a declarat Juncker, conchizând că este în ‘interesul tuturor’ ca Regatul Unit să rămână un partener solid.

‘Marea Britanie nu va juca un rol mai mic în lume’, a asigurat, la rândul său, premierul britanic demisionar David Cameron la sosirea la summit.

Uniunea Europeană şi NATO au anunţat, de altfel, organizarea unui referendum referitor la cooperarea lor, în special în schimbul de informaţii.

Alianţa urmează să se doteze cu drone puternice, având baza în Sicilia, şi să sprijine cu informaţii operaţiunea navală a UE împotriva traficanţilor de migranţi şi a traficului de arme în Mediterana.

După doi ani de la summit-ul de la Newport (Ţara Galilor), care luase act de noua situaţie creată în Europa după anexarea Crimeii de către Rusia, cele 28 de ţări membre ale NATO şi-au finalizat noua strategie în estul continentului.

Ele au decis să trimită patru batalioane (a câte 600 până la 1.000 de oameni fiecare) în ţările baltice şi în Polonia, cu scopul de a descuraja Rusia de orice aventurism teritorial.

‘Aceste batalioane vor fi robuste şi multinaţionale. Un atac împotriva unui aliat va fi astfel considerat un atac împotriva întregii Alianţe’, a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

Ei vor fi încadraţi de SUA, Germania, Marea Britanie şi Canada, care vor furniza grosul trupelor, cu participarea la scară mai mică a altor ţări ale Alianţei, ca Franţa şi Belgia (cu câte 150 de oameni fiecare).

Cu riscul de a provoca mânia Moscovei, NATO a dat semnalul constituirii scutului său antirachetă în Europa, care dispune de acum înainte de o ‘capacitate operaţională iniţială’.

‘Instalaţiile, cu baze în Turcia, România şi Spania, sunt acum în măsură să funcţioneze sub un comandament NATO şi un control al NATO’, a anunţat Jens Stoltenberg.

Alianţa Nord-Atlantică rămâne totuşi dornică să restabilească dialogul cu Rusia cu scopul de a evita orice incident susceptibil să degenereze şi de a restabili o anume stabilitate în Europa.

‘Vom pune accentul pe acest dialog’ în timpul dineului şefilor de stat şi de guvern vineri seara, la Varşovia, a subliniat cancelarul german Angela Merkel.

Mai incisiv, preşedintele francez Francois Hollande a declarat cu fermitate că Rusia nu este ‘nici un adversar, nici o ameninţare’ şi a negat orice ‘vocaţie a NATO de a exercita presiuni în relaţia dintre Europa şi Rusia’.

Cele 28 de ţări membre ale NATO şi-au reafirmat angajamentul de a-şi majora bugetele apărării până la 2 % din PIB pentru a face faţă noilor ameninţări, nu doar în Est, ci şi în Sud, din partea jihadişitilor.

Doar 5 din cele 28 de state membre au atins acest obiectiv. Cheltuielile europenilor şi canadienilor în acest domeniu ar trebui totuşi să crească cu 3% în 2016.

‘Mai avem încă un drum lung de parcurs’, dar o ‘cotitură’ a fost făcută’, a estimat Stoltenberg.

Preşedintele francez a insistat pe necesitatea ca alte ţări europene să suporte în mai mare măsură povara luptei împotruva terorismului. ‘Franţa va face ceea ce trebuie, dar nu mai mult’, a spus el.

Te-ar mai putea interesa și
FMI: Achizițiile făcute în pandemie au dus la creșterea dezechilibrelor de cont curent
FMI: Achizițiile făcute în pandemie au dus la creșterea dezechilibrelor de cont curent
Pandemia de COVID-19 a inversat în 2020 tendinţa de scădere constantă a dezechilibrului global al contului curent, în condiţiile în care cheltuielile mari pentru susţinere din ţările......
BCR a raportat pentru semestrul I un profit de peste 690 de milioane de lei
BCR a raportat pentru semestrul I un profit de peste 690 de milioane de lei
Banca Comercială Română (BCR) a înregistrat un profit net de 690,8 milioane de lei (140,9 milioane de euro) în primul ...
Companiile Square 7 Properties și Mitiska REIM au achiziționat două terenuri cu suprafată totală de 30.000 mp în Pitești și Giurgiu
Companiile Square 7 Properties și Mitiska REIM au achiziționat două terenuri cu suprafată totală de 30.000 mp în Pitești ...
Compania Square 7 Properties, care activează de peste 14 ani pe piata din Romania, a anunțat luni prin intermediul unui ...
Record după record: România înregistrează cel mai mare preț spot al energiei electrice din istorie. Aproape 1.000 de lei/MWh mâine seară
Record după record: România înregistrează cel mai mare preț spot al energiei electrice din istorie. Aproape 1.000 de ...
După recordul absolut de preț de săptămâna trecură, Piața pentru Ziua Următoare (PZU) cunoaște noi maxime de preț ...