Negriţoiu, ASF: Aveam nevoie de un exerciţiu de recredibilizare a pieţei asigurărilor

Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) extinde programul de evaluare a activelor şi pasivelor şi testul de stres pentru 21 de companii de asigurări, potrivit unui comunicat al instituţiei. Săptămâna viitoare apar rezultatele primei etape a programului de evaluare, care a vizat cele mai mari 13 companii de asigurări din România, cu o cotă de piaţă cumulată de peste 80%.

În cursul săptămânii viitoare, ASF va anunţa rezultatele primei etape a programului de evaluare independentă, la care au participat 13 companii, cu o cotă de piaţă totală de peste 80%.

„Este vorba de tot programul de revizuire a bilanţurilor, active şi pasive, la 13 companii care reprezintă cam 82 la sută din piaţă. Am şi anunţat că am extins programul la încă 21 de societăţi de asigurări, ca să acopere toată piaţa şi să facem o radiografie completă ca să ştim pe ce stăm şi de unde plecăm. Este foarte importantă această evaluare din două-trei perspective. Primul, este un exerciţiu foarte credibil pe care l-am derulat împreună cu Comisia Europeană şi cu EOPA, la standarde europene. Aveam nevoie de acest exerciţiu ca să recredibilizăm piaţa asigurărilor şi a actelor de supraveghere, după foarte multe episoade de suişuri şi coborâşuri, de ezitări şi de contestaţii”, a declarat Mişu Negriţoiu joi, la Cluj, la o conferinţă pe tema asigurărilor.

Un al doilea argument pentru importanţa acestui raport se referă la calitatea datelor financiare. Preşedintele ASF a subliniat că în România există o problemă în privinţa calităţii acestor date în piaţa asigurărilor, de la raportări până la auditare, cu excepţia situaţiilor unde, în principal auditorii internaţionali, au avut o evaluare mai profesională.

„În piaţa noastră nu a funcţionat auditul profesionist şi au fost destul de multe improvizaţii şi aceasta este o ocazie să punem şi aici mai multă lumină. Al treilea, sub aspectul transparenţei e foarte important, atât pentru jucătorii din piaţă, cât şi pentru investitori şi mai ales pentru consumatori. Pentru că scot la iveală punctele slabe şi pentru că ca o piaţă să funcţioneze bine trebuie să fie o piaţă omogenă şi cu jucători apropiaţi ca valoare şi ca abordare”, a mai spus Negriţoiu.

Conferinţa organizată la Cluj, care este al doilea oraş, după Bucureşti, în ce priveşte asigurările de viaţă în 2014, a avut ca scop clarificarea unor aspecte legate de această piaţă. Potrivit organizatorilor, Transilvania a atras în ultimii ani investiţii semnificative în sectoare cu valoare adăugată mare, precum IT-ul, producţia de electronice sau cea de piese pentru industria auto.

„Regiunea Transilvaniei contribuie anual cu aproximativ 15% din primele totale subscrise de companiile locale de asigurări, însă potenţialul pieţei din regiune este mult mai mare. Economia Transilvaniei arată mult mai bine decât restul ţării, fiind caracterizată de cea mai mică rată a şomajului după regiunea Bucureşti-Ilfov şi salarii medii mai mari ca în alte judeţe. Cu toate acestea, asigurătorii nu au reuşit să ia mai mult business de aici şi să ridice şi mai mult afacerile de regiune”, au explicat organizatorii conferinţei.