Negriţoiu: O nouă bancă românească ar putea apărea pe piaţă

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Am auzit voci că «hai să facem o bancă românească» şi văd ca se cloceşte ceva sau «să facem chiar o bancă de dezvoltare». Nu cred că este o situaţie mai neinspirată de a irosi resurse pentru o instituţie care, mă rog, să ne uităm la câteva bănci româneşti care au apărut prin anii 90 şi acum probabil sunt tot pe acolo, deci este absolut inutil”, a afirmat Negriţoiu la Romania Financial Forum organizat de MEDIAFAX la BNR.

O altă problemă pe care a ridicat-o preşedintele ING Bank este temerea unor persoane publice, exprimată în cadru privat, faţă de riscul pe care îl reprezintă băncile străine pentru România dacă acestea s-ar retrage de pe piaţa românească.

„Nu este niciun fel de problemă, pentru că serviciile bancare sunt de asemenea ţinută şi mersul pieţei este aşa de interesant încât băncile se cam bat aşa aiurea pe aceleaşi segmente de clienţi. La nivelul pieţei nu dispare nimic şi nu este niciun pericol”, a întărit Negriţoiu.

La rândul său, viceguvernatorul BNR Bogdan Olteanu a atras atenţia că trebuie definiţi bine termenii, ce înseamnă bancă românească.

„Trebuie să fim foarte atenţi cum ne definim termenii. Ce înseamnă bancă românească? Cetăţenia, naţionalitatea acţionarilor? De multe ori în percepţia publică, da! Vă anunţ atunci că avem o bancă extrem de românească, UniCredit Ţiriac Bank are 45% acţionariat românesc, alături de Banca Transilvania, care are un acţionariat românesc foarte prezent. Dar este acesta un criteriu? Până la urmă sunt unele bănci cu acţiuni cotate la bursă, cu acţiuni negociabile, transferabile, astăzi sunt la un cetăţean cu un anumit paşaport, mâine la un altul, ne schimbam percepţia asupra lor sau îşi schimba managementul modul de acţiune în funcţie de modul cum anumite acţiuni au fost transferate pe piaţa liberă?”, a comentat Olteanu.

El a arătat că dacă se face referire la autoritatea care reglementează băncile respective, cele mai multe instituţii de credit din România sunt bănci româneşti din această perspectivă, sunt societăţi comerciale înregistrate în România, supuse legii şi unei supravegheri româneşti.

„Elementul principal, care ţine de autoritatea de reglementare şi supraveghere, este valabil anul acesta şi va fi şi anul viitor, pe urmă mai vedem în funcţie de procesul de construire a uniunii bancare, e posibil ca peste câţiva ani de acum înainte să nu mai putem vorbi de bănci româneşti, franţuzeşti, germane, austriece, să vorbim de bănci europene”, a spus viceguvernatorul BNR.

Olteanu a menţionat că, în cele mai multe cazuri, băncile care acţionează în România sunt bănci europene şi că, aşa cum românii îşi doresc de multe ori să nu mai existe distincţii între naţiile Europei, mai ales în ce-i priveşte, ar fi bine să nu mai existe nici în ce-i priveşte pe „cei interesaţi, curajoşi, deschişi, antreprenori să vină să facă afaceri în România”.

„Dacă este un interes public să dezvoltăm spiritul antreprenorial românesc, da, este un interes public să dezvoltăm capitalul românesc, vedem prin ce mijloace. Am unele reţineri că, cel puţin pe termen scurt, dezvoltarea capitalului românesc s-ar face cel mai bine prin investiţii în sectorul bancar, ştiu câteva sectoare cu rate of return ceva mai bune decât sectorul bancar, dar cred că aceste două opţiuni de dezvoltare a capitalismului în România n-au legătură în niciun fel cu o discriminare naţională etnică sau de ordin de reglementare sau supraveghere asupra sistemului bancar. Mie mi se pare că băncile din România nu acţionează pe criterii naţionale sau etnice şi trebuie să le respectăm prin competenţa şi capacităţile celor care le conduc şi prin riscurile pe care ei şi le asumă mai curând decât printr-o etichetă absolut artificială şi foarte greu de calificat. Ştim cu adevărat cine sunt acţionarii unei bănci înregistrate în Olanda sau în Italia?!”, a mai spus Olteanu.