NEPI: Dezvoltatorii să investească proprii bani şi apoi să refinanţeze proiectele finalizate

 Băncile vor finanţa doar proiectele imobiliare "care fac sens", sustenabile şi cu riscuri reduse, spun bancherii, în timp ce investitorii imobiliari apreciază că dezvoltatorii ar trebui să construiască cu bani proprii, iar la finalizare să refinanţeze proiectele de la instituţiile de credit.
Economica.net - mie, 16 mai 2012, 12:26
NEPI: Dezvoltatorii să investească proprii bani şi apoi să refinanţeze proiectele finalizate

„Dezvoltarea imobiliară este o industrie care implică capital propriu. Nu poţi face afaceri imobiliare doar cu bani de la bancă. Dezvoltatorii să finanţeze proiecte cu bani proprii şi să le refinanţeze după finalizare”, a declarat, miercuri, Martin Slabbert, directorul executiv al fondului sud-african de investiţii New Europe Property Investments (NEPI), la conferinţa „Noile tendinţe în finanţarea imobiliară”, organizată de Ziarul Financiar şi casa de avocatură Reff & Asociaţii.

NEPI a fost în ultimii doi ani cel mai activ investitor imobiliar din România în ceea ce priveşte achiziţia de proiecte finalizate, dar este implicat, de asemenea, în dezvoltarea unor astfel de investiţii.

Slabbert consideră că băncile mai devreme sau mai târziu vor începe din nou să finanţeze proiecte imobiliare, deoarece România le oferă marje de profit importante.

„Situaţia curentă nu va continua la nesfârşit. Mai devreme sau mai târziu băncile se vor întoarce pe piaţa românească, unde înainte de criză obţineau marje de profit enorme”, a arătat reprezentantul fondului sud-african, care marţi a anunţat că a atras 43,2 milioane euro printr-un plasament privat de acţiuni către acţionarii din Marea Britanie, bani care vor fi utilizaţi pentru achiziţii şi dezvoltare.

Investitorul imobiliar are încredere în piaţa românească, unde va continua să investească agresiv în următorii ani. În prezent, NEPI deţine în România active de 450 milioane de euro.

„România este într-o stare foarte bună. Într-o ţară ca România, cu o perioadă lungă de comunism, cheltuielile pentru imobiliare şi infrastructură ar trebui să fie cel mai important motor de creştere. Trebuie să fie continuate investiţiile în aceste sectoare pentru a avea creştere economică. Sunt pozitiv în ceea ce priveşte viitorul României. Cred că bazele economice sunt sănătoase”, a afirmat Slabbert.

El a adăugat că printre atuurile pieţei locale sunt nivelul redus al datoriei publice, dar şi faptul că a fost singura ţară din Uniunea Europeană care a avut curajul să adopte măsuri dure de austeritate, respectiv creşterea TVA şi scăderea salariilor bugetarilor.

Întrebat de ce în aceste condiţii nu vin şi alţi investitori imobiliari în România, Slabbert a răspuns că ceilalţi investitori merg într-o anumită destinaţie doar dacă este una populară la acel moment.

„Dacă nu este ceva popular, nu merg. România nu este în top acum, nu este cunoscută în Europa de Vest şi există şi puţină teamă legată de această piaţă”, a mai spus reprezentantul NEPI.

Şi Sergiu Manea, vicepreşedinte trezorerie, pieţe de capital şi group large corporates BCR, consideră că România are un avantaj mare prin prisma faptului că există o situaţie de echilibru la nivelul sistemului financiar prin contribuţia băncii centrale şi prin modul în care s-a derulat relaţia cu instituţiile internaţionale de creditare.

„Spre deosebire de alte ţări din regiune mai dezvoltate, România are o şansă deosebită în următorii 2-5 ani. Avem un drum foarte clar, avem proiecte strategice de care se vorbeşte, în IT, logistică, agricultură, insfrastructură”, a arătat Manea.

Când vine însă vorba de finanţarea proiectelor imobiliare, reprezentantul BCR spune că banca va susţine doar proiecte care „fac sens”.

„Ne interesează să finanţăm lucrări care fac sens, care pot fi susţinute şi din capital propriu, cu un anumit grad de preînchiriere. Vechea modalitate bazată pe creşterea cotei de piaţă cu orice preţ nu mai este valabilă. Nu avem un buget pentru finanţări imobiliare, însă avem un buget de profitabilitate pe sectorul de real estate”, a precizat Manea.

El nu a indicat nivelurile actuale de preînchiriere şi de capital propriu necesare pentru a obţine finanţare, adăugând că instituţiile de credit internaţionale cereau o participare cu capital de 5-15% înainte de criză, iar acum impun 40-50%.

Reprezentantul BCR a explicat că există capital din partea băncilor pentru a finanţa sectorul imobiliar, dar că proiectele trebuie să intre în competiţie pentru a atrage banii, astfel că va câştiga cel mai sustenabil şi cu riscul cel mai redus.

În acelaşi context, Andrei Burz Pânzaru, partener al casei de avocatură Reff şi Asociaţii, a declarat că „robinetul creditării” nu s-a închis, dar este foarte bine strâns.

„Vedem un număr mare de restructuări, de reeşalonări, cât reprezintă repoziţionarea dintr-un credit neperformant, într-unul performant? Probabil că nu 100%. Sunt cazuri însă în care executarea silită ar face mai mult rău decât bine”, a spus Pânzaru, care a adăugat că în prezent Reff este în stadiu incipient de negociere a unei finanţări de 30-40 milioane euro, dar în domeniul infrastructurii.

Pe de altă parte, consultanţii imobiliari spun că băncile şi-au schimbat atitudinea faţă de clienţii din imobiliare, forţaţi de criză, dar că o creştere a pieţei depinde de schimbarea acestei abordări.

„Sub imperativul recapitalizării care a marcat băncile în ultimul an, acestea şi-au deplasat focus-ul de la strategii cu rază îndelungată de acţiune către o abordare imediată în relaţia cu clienţii. Pentru a da pieţei imobiliare o şansă reală de creştere, băncile ar trebui să privească din nou relaţia cu investitorii şi cu dezvoltatorii ca pe un parteneriat pe termen lung, aşa cum este de fapt natura business-ului de banking”, apreciază Cristian Ustinescu, investments director la compania de consultanţă imobiliară DTZ Echinox.

Te-ar mai putea interesa și
Ungaria şi Croaţia vor să extindă capacitatea oleoductului Adriatic
Ungaria şi Croaţia vor să extindă capacitatea oleoductului Adriatic
Ungaria intenţionează să coopereze cu Croaţia pentru a creşte capacitatea oleoductului Adriatic care duce ţiţei non-rusesc până în Ungaria, a declarat joi şeful de cabinet al premierului......
DNA: Directorul general adjunct al Direcţiei Generale de Administrare a Marilor Contribuabili din ANAF – urmărit penal
DNA: Directorul general adjunct al Direcţiei Generale de Administrare a Marilor Contribuabili din ANAF – urmărit ...
Cătălin Adrian Cojocaru, director general adjunct al Direcţiei Generale de Administrare a Marilor Contribuabili (DGAMC) ...
Facturi mai mici la energie cu AI și blockchain. Compania Tinia și Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca lansează o soluție care descentralizează distribuția de energie solară
Facturi mai mici la energie cu AI și blockchain. Compania Tinia și Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca lansează o soluție ...
Tinia Group, o companie în domeniul Green Energy, anunță lansarea unui produs tehnologic inovativ în piața de energie, ...
Explozii la Nord Stream: Moscova avertizează că vor exista consecinţe pentru SUA după ancheta lui Hersh
Explozii la Nord Stream: Moscova avertizează că vor exista consecinţe pentru SUA după ancheta lui Hersh
Ministrul rus adjunct de externe, Serghei Riabkov, a avertizat joi că vor exista consecinţe pentru Statele Unite ale Americii ...