New York Times: Restricţionarea creditării a redus semnificativ vânzările imobiliare în Bucureşti

Adaugă-ne ca sursă preferată

Există însă şi evoluţii pozitive, bazate pe programul guvernamental ‘Prima casă’, care a sprijinit construcţia de locuinţe pentru clasa de mijloc, remarcă autorul articolului.

‘Este o întrebare frecventă: Când vom începe redresarea? Când va începe din nou activitatea? În acest moment, nu există finanţare disponibilă. Aproape nimeni nu acordă împrumuturi’, a declarat David Howard, director în cadrul companiei Winterhill Largo, din sectorul imobiliar.

În urma crizei din 2008, preţurile în Bucureşti au scăzut semnificativ, cu 30 până la 70%, conform Camerei de Comerţ şi Industrie. Iar în ultimii doi ani, singurele semne de activitate au fost fie la nivelul de foarte jos, fie la cel de foarte de sus al pieţei.

Băncile din Grecia, care erau printre cei mai energici furnizori de finanţare în România până să înceapă criza, au îngheţat împrumuturile către dezvoltatori, precum şi către cumpărătorii individuali. Şi băncile româneşti au oferit rapid împrumuturi comerciale, ignorând categoria creditelor imobiliare rezidenţiale pe termen lung. Activitatea imobiliară în 2012 s-a încheiat la acelaşi nivel scăzut la care a început.

Este o schimbare semnificativă faţă de anii trecuţi. Din 2004 şi 2008, preţurile au crescut cu aproximativ 20% pe an. Noi construcţii apăreau peste tot în Bucureşti, cu aproximativ 8.000 de unităţi rezidenţiale construite în fiecare an. Investitorii străini, în special britanici dar şi din alte ţări, cum ar fi India, s-au grăbit să intre pe piaţă.

După criză, au rămas multe proiecte nefinalizate. Astăzi, unele părţi din oraşul de 1,93 milioane de locuitori arată fantomatic, cu clădiri făcute pe jumătate. Mai puţin de 800 de unităţi au fost finalizate anul trecut.

În ciuda acestui peisaj sumbru, unele părţi ale oraşului arată că revin la viaţă.

Programul guvernamental ‘Prima casă’, care garantează creditele ipotecare pentru cei care-şi cumpără pentru prima dată o locuinţă estimată la mai puţin de 60.000 de euro, a sprijinit construcţia de locuinţe pentru clasa de mijloc.

În cunoscuta zonă Dorobanţi-Primăverii, numărul vânzărilor a scăzut din 2008, dar preţurile au rămas ridicate. Această zonă se adresează cetăţenilor cu venituri ridicate şi dispun de un confort sporit.

În centrul vechi al oraşului au sporit tranzacţiile. Clădirile vechi, exceptate de la TVA, sunt cumpărate de rezidenţii locali bogaţi şi transformate în proprietăţi scoase la închiriat.

Brokerii susţin că media costurilor se ridică la aproximativ 250 de euro pe metru pătrat. Iar transformarea acestor proprietăţi vechi în locuinţe potrivite depinde de calitatea materialelor folosite, de priceperea echipei care renovează şi de evitarea schimbărilor structurale majore.

‘Mulţi clienţi străini se îndrăgostesc de clădirile vechi ale oraşului’, a declarat Luke Lewis, director în cadrul agenţiei Bucharest Homes, care se ocupă de străini. Acesta a adăugat că mulţi români caută alternative la locuinţele standard construite în era comunistă.

Există cartiere cu magazine în stil occidental, cafenele şi restaurante, şi ele încă sunt preferate de diplomaţii străini, de beneficiarii bogaţi ai planurilor de privatizare post-comuniste şi de copii şi nepoţii lor privilegiaţi.