1EUR = 4.8127 RON | Bucureşti 11 º

Extern

Nici urmă de valuri de imigranţi români şi bulgari de la 1 ianuarie în Germania - Frankfurter Rundschau

Un val de plecări către locuri de muncă în Germania nu este de sesizat în România şi Bulgaria: avioanele, autobuzele şi trenurile către nord-vestul continentului nu au fost mai pline ca în alte dăţi înainte sau după Anul Nou, odată cu ridicarea definitivă a restricţiilor asupra accesului pe piaţa forţei de muncă din UE, transmite luni corespondentul Frankfurter Rundschau pentru Austria şi Balcani.

07 ian, 2014 | Agerpres

El arată cu argumente concrete de ce data de 1 ianuarie 2014 nu are nicio semnificaţie nici pentru românii şi bulgarii bine pregătiţi şi educaţi, şi nici pentru cei săraci, care ar alimenta temerile legate de ceea ce s-a vehiculat drept 'imigraţia sărăciei' sau 'abuzurile asupra sistemelor de asistenţă socială'. În plus, în materialul publicat luni se arată foarte clar scopul pe termen lung al înseşi ajutoarelor sociale: astfel ca societatea în ansamblul ei să elimine formele de subzistenţă derivate tocmai din sărăcie, aşa cum sunt cerşitul sau furatul.

Nici măcar un vânticel nu bate zilele acestea prin ţările de origine ale aşa numiţilor 'refugiaţi ai sărăciei', din România sau Bulgaria. Dezbaterea din Germania asupra liberei circulaţii nu a găsit niciunde vreo reacţie: până marţi, oricum politica rămâne în vacanţa de iarnă în cele două ţări ortodoxe, fără să se mişte până după sărbătoarea Sfântului Ioan.

Nu este însă de mirare, scrie corespondentul Frankfurter Rundschau, căci data de 1 ianuarie, la care a început în sfârşit libertatea de circulaţie şi pentru români şi bulgari în Germania, Marea Britanie sau Austria, are o mică relevanţă în aceste ţări est-europene. Cine are o meserie căutată, aşa cum ar fi medicii sau asistentele, se află deja de dinainte la muncă în Germania sau Marea Britanie.

Agenţii specializate din România şi Bulgaria se ocupă de formalităţi şi organizează cursuri de limbi străine, şi aşa îşi primesc Germania şi Marea Britanie o mare parte dintre proaspeţii absolvenţi de medicină, în fiecare an. Medicilor le ridică probleme nu regulile libertăţii de circulaţie, ci întârzierea cu care primesc aprobările din România, pentru că fără studii internaţionale, tinerii medici trebuie să muncească vreme de cel puţin un an în România. Această ţară înregistrează deja cea mai scăzută rată a medicilor din Europa, astfel că atracţia 'creierelor' către nord-vestul Europei provoacă în schimb probleme sistemului local de sănătate publică.

România, care este a doua mare ţară recent intrată în UE, după Polonia, a pierdut în ultimii zece ani aproape 12% din populaţie, majoritatea ca urmare a emigraţiei. În acest caz, ţările cele mai ţintite au fost Italia, Spania, Franţa sau Portugalia, unde se vorbesc limbi romanice. Din Bulgaria au plecat mai mulţi în Germania: în multe oraşe bulgăreşti, licee bune în care se predă germana formează de generaţii întregi emigranţi căutaţi.

'Imigraţia în ansamblul său nu trebuie să fie aruncată într-o lumină proastă din cauza unei dezbateri politice agitate', susţine şi Martin Wansleben, director al Federaţiei camerelor de comerţ şi industrie din Germania. El susţine chiar că în următorii ani, Germania ar avea nevoie, pe baza dezvoltării demografice, de până la 1,5 milioane de lucrători calificaţi din străinătate, în următorii ani.

Pe lângă medici şi personal sanitar, în ultimii ani au plecat şi mulţi lucrători în construcţii. În anii boom-ului imobiliar de dinainte de aderarea din 2007, în special oraşele româneşti din vest, precum Clujul sau Timişoara au cunoscut o explozie a sectorului construcţiei, care s-a oprit brusc, odată cu venirea crizei, în 2008. Şi cum şi în sudul Europei şantierele s-au oprit de asemenea, mulţi au revenit acasă. Potrivit estimărilor biroului pentru ocuparea forţei de muncă din Cluj, dintre aceşti lucrători, care au experienţa străinătăţii, unii şi-ar putea căuta norocul în Germania - însă acest lucru va putea fi observat abia din primăvară.

Data de 1 ianuarie nu are nicio semnificaţie nici pentru emigranţii săraci din cartierele de la periferiile marilor oraşe româneşti sau bulgăreşti, şi care pun probleme anumitor regiuni germane. Marea majoritate a lor nu are nicio şansă pe piaţa germană a forţei de muncă, şi o ştiu prea bine. Tinerii nu au aproape niciun fel de experienţă, iar mulţi nu ştiu nici să scrie sau să citească. Cei mai în vârstă, care erau de departe mai bine educaţi, nu sunt nici măcar solicitaţi pe piaţă. Ocupaţii la negru, precum adunatul de fier vechi, ceva comerţ, chiar cerşitul sau prostituţia, uneori ceva furturi ar putea face parte din existenţa acestor familii din cartiere mărginaşe, însă un permis de muncă nu este un factor care să aibă vreo influenţă în aceste cazuri, constată sursa menţionată.

Nici de 'o imigraţie în sistemul de asistenţă socială' nu poate fi vorba la aceşti străini săraci. Chiar şi fără aceste ajutoare, românii şi bulgarii săraci stau mai bine în Germania: cine capătă 30 de euro pe zi din cerşit, are dublul salariului minim pe economie din Bulgaria, pe care oricum nu-l primeşte niciunul dintre romii din cartierele sărace. Dacă sunt excluşi din sistemul german de asistenţă socială, îşi construiesc cocioabe la marginea şinelor de căi ferate sau pe terenuri industriale, precum în Franţa sau Italia, sau se mută în case abandonate, precum în Duisburg sau Dortmund.

Cele mai noi propuneri, legate de posibilitatea ca acestor imigranţi săraci să le fie îngreunat accesul la ajutoarele sociale, sau retrase alocaţiile pentru copii, tot nu rezolvă problema. Dimpotrivă, sunt menite să o agraveze. În spatele acestor propuneri se află imaginea Germaniei ca fiind o ţară unde curg laptele şi mierea în închipuirea acestor români şi bulgari săraci, unde umblă câinii cu covrigi în coadă şi unde pot fi primiţi bani fără muncă. Numai că imigranţii din marile cartiere mărginaşe ale oraşelor româneşti şi bulgare nu vin în Germania pentru ajutoarele sociale. Altfel, nu s-au fi aşezat majoritatea acolo unde există cel mai puţin de apucat, adică în oraşele sărăcite precum Duisburg sau Dortmund. Ei nu au ţintit ajutoarele sociale, ci chiar posibilitatea de a-şi continua subzistenţa şi aşa precară, care îi menţinea la suprafaţă în România şi Bulgaria.

Dacă li se refuză ajutoare sociale elementare şi sunt daţi afară din case şi aşa goale, atunci nu le mai rămâne altceva de făcut decât exact ceea ce se vrea a fi evitat: să cerşească, să fure, să se prostitueze. Ajutoarele sociale au scopul de a-i oferi celui care le primeşte o cale de ieşire din acest stil de supravieţuire dăunător din punct de vedere social. Ajutoarele sociale deservesc întreaga societate şi tocmai de aceea se numesc aşa - este o legătură care deseori este uitată, după o discuţie seculară asupra 'abuzurilor sistemelor de asigurări sociale'.

Tratatul de aderare a României şi a Bulgariei la Uniunea Europeană le-a permis ţărilor UE-25 (ţările fondatoare şi cele care au aderat la UE până la 1 ianuarie 2007) să restricţioneze temporar accesul liber al lucrătorilor români şi bulgari pe piaţa muncii pentru a pregăti libertatea deplină de circulaţie a forţei de muncă în UE. Perioada de tranziţie generală de şapte ani a fost împărţită în trei etape (2 plus 3 plus 2 ani). Măsurile tranzitorii s-au încheiat în mod irevocabil la 31 decembrie 2013.

Loading...

CELE MAI NOI ȘTIRI

CELE MAI NOI ȘTIRI

OPINII ECONOMICA.NET

Daniel Oanţă

Instanţa supremă

NOOBZ.RO

NSTRAVEL.RO

CAPITAL.RO