Niciun refugiat dintre cei care urmează să fie redistribuiţi în UE nu doreşte să vină în Estonia

Un ofiţer de legătură eston a plecat luna trecută în Italia pentru a identifica migranţi care ar accepta să fie transferaţi în Estonia, dar deocamdată nu a găsit în rândul lor persoane dispuse să primească azil în această ţară baltică, a indicat un purtător de cuvânt al MAI de la Tallinn.

Conform deciziei Consiliul european pentru Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) din 22 septembrie, din taberele de refugiaţi din Italia şi Grecia trebuie relocaţi în următorii doi ani în statele blocului comunitar 160.000 de migranţi proveniţi din Siria, Irak şi Eritreea. Cota ce revine Estoniei este de 550 de refugiaţi.

‘Încă de la lansarea programului era clar că niciun refugiat nu va dori să vină în Estonia’, a declarat la un post local de televiziune ministrul leton de interne, Hanno Pevkur, amintind că majoritatea refugiaţilor care debarcă în Grecia şi Italia doresc să ajungă în Germania sau Suedia.

Tot marţi, ONU şi Organizaţia Internaţională pentru Migraţie (OIM) au anunţat că a fost trecut pragul de un milion de migranţi din Africa, Orientul Mijlociu şi Asia care au ajuns anul acesta în Europa. Dintre aceştia aproape 817.000 au debarcat în insulele greceşti, iar majoritatea celorlalţi în Italia.

Dintre cei 160.000 de migranţi care ar trebui relocaţi prin cotele obligatorii, până în luna noiembrie au fost redistribuiţi numai 159. Prin urmare, acei lideri europeni care susţin sistemul cotelor obligatorii au cerut la Consiliul European de pe 17 şi 18 decembrie grăbirea implementării acestui mecanism. În plus, unii dintre ei, cum este cancelarul german Angela Merkel, doresc să se instituie şi un sistem automat de cote obligatorii permanente pentru redistribuirea tuturor migranţilor care vor veni de acum înainte în UE.

Între timp, oficiali de la Berlin şi Viena şi-au reluat ameninţările faţă de ţările care nu preiau refugiaţi, respectiv Ungaria, Cehia, Slovacia şi probabil Polonia după ce noul guvern de la Varşovia a anunţat că s-ar putea să refuze aplicarea cotelor, deşi executivul precedent a votat în favoarea lor la Consiliul JAI.

Astfel, pe lângă eventualele presiuni pentru reducerea fondurilor europene destinate acestor ţări, ministrul german de externe, Frank-Walter Steinmeier, a evocat şi posibilitatea ca Germania să ceară Comisiei Europene iniţierea unor proceduri de infringement împotriva lor sau să sesizeze Curtea de Justiţie a UE (CEJ). Ungaria şi Slovacia au înaintat deja o plângere la CEJ, solicitând anularea acestor cote.