Nikola Dujmović, CEO Span: Acum avem colonizarea prin inteligență artificială. Europa va avea o problemă fără puterea economică a Germaniei și Franței

Adaugă-ne ca sursă preferată

Span este un grup IT din Croația, specializat în servicii de securitate cibernetică, cloud, infrastructură IT și soluții de date și inteligență artificială. Compania lucrează cu clienți internaționali precum McDonald’s și Starbucks, iar din septembrie 2026 și-a început operațiunile în România, unde intenționează să dezvolte o echipă tehnică pentru proiecte locale și internaționale.

Prezent la București cu ocazia lansării oficiale a operațiunilor Span pe piața locală, Nikola Dujmović a vorbit, într-un interviu pentru Economica.net, despre una dintre cele mai importante provocări cu care se confruntă industria tehnologică europeană: reducerea dependenței de companiile americane, într-un moment în care inteligența artificială devine esențială pentru competitivitatea economiilor.

Prima parte a interviului care abordează planurile Span în România și dificultățile în procesul de recrutare al inginerilor îl puteți citi AICI.

Întrebat cât de realistă este ambiția Europei de a-și reduce dependența de tehnologiile americane, Nikola Dujmović a explicat că suveranitatea digitală a devenit o preocupare majoră abia după schimbările din relația cu Statele Unite, deși Europa se confruntă de mult timp cu dificultăți în valorificarea propriilor inovații.

Potrivit acestuia, unele dintre cele mai importante tehnologii au fost inventate pe continentul european, însă companiile americane au reușit să le dezvolte și să le transforme în produse comerciale de succes, iar acum, odată cu dezvoltarea inteligenței artificiale, recuperarea decalajului necesită investiții și o colaborare mult mai strânsă între statele europene.

„Problema Europei este că unele dintre cele mai importante tehnologii au fost inventate aici. Dar Europa nu a fost niciodată suficient de interesată să le dezvolte și să le introducă pe piață, în timp ce americanii au făcut acest lucru mult mai bine.

Acum există această inițiativă europeană privind calculul de înaltă performanță și infrastructura pentru inteligență artificială, condusă, de fapt, de francezi.

Ceea ce vreau să spun, pe scurt, este că suveranitatea este foarte importantă. A fost întotdeauna importantă, dar nu am tratat-o ca atare până acum, când am primit un semnal de alarmă din partea foștilor noștri aliați, și anume americanii. Cred că Europa are o șansă, dar trebuie să ne unim eforturile și resursele financiare”, a declarat Dujmović.

CEO-ul Span avertizează asupra unei noi forme de dependență tehnologică, în condițiile în care dezvoltarea celor mai avansate modele de inteligență artificială este concentrată într-un număr restrâns de țări, iar companiile și instituțiile din restul lumii utilizează tehnologii asupra cărora nu dețin controlul. El compară această situație cu formele de dominație din trecut și vorbește despre o nouă etapă, în care inteligența artificială devine un instrument de influență economică.

„Există 193 de state membre ale Organizației Națiunilor Unite. Estimările arată că poate 16, cel mult 20 dintre ele au capacitatea de a construi modele lingvistice mari, LLM-uri.

Iar aceste modele lingvistice mari sunt esențiale pentru utilizarea cu succes a inteligenței artificiale. Inteligența artificială nu se rezumă la LLM-uri, desigur. Există lucruri foarte inteligente realizate și cu modele care nu sunt LLM-uri, dar modelele lingvistice mari sunt fundamentale.

Ceea ce am numit într-un interviu la Zagreb este imperialism sau, aș spune, colonizare 3.0. Prima colonizare era simplă. Presupunea folosirea armelor și a forței pentru a supune alte popoare. Apoi a existat colonizarea economică. Iar acum avem colonizarea prin inteligență artificială”, a explicat CEO-ul Span.

Dujmović își argumentează avertismentul prin faptul că modelele AI nu se limitează la procesarea informațiilor, ci oferă recomandări pe baza cărora utilizatorii iau decizii, inclusiv în activitatea economică. În același timp, datele utilizate pentru antrenarea acestor sisteme și criteriile care influențează răspunsurile nu sunt întotdeauna transparente, ceea ce ridică întrebări privind independența recomandărilor și controlul asupra tehnologiei.

„În viitor, dacă vrei să rămâi relevant și productiv, va trebui să folosești inteligența artificială. Problema este că baza acestor modele provine în prezent din poate patru sau cinci țări”, a afirmat executivul.

Pentru a explica această problemă, CEO-ul Span a prezentat un scenariu ipotetic în care un agricultor din România solicită unui sistem AI recomandări pentru creșterea producției, iar acesta îi indică semințele și produsele unui anumit furnizor.

„Problema este că modelele pe care se bazează această tehnologie provin în prezent din numai patru sau cinci țări. Iar atunci când folosești un asemenea model, nu știi exact pe ce date a fost antrenat. Poate că i s-a spus: dacă utilizatorii din România pun o anumită întrebare, oferă-le acest răspuns.

Îmi place să folosesc un exemplu din agricultură, nu din război. Să presupunem că vrei să îmbunătățești productivitatea terenului tău agricol și întrebi inteligența artificială cum poți face asta.

Modelul îți poate răspunde să cumperi semințe Monsanto și să folosești anumite produse Monsanto, pentru că așa a fost antrenat.

Iar tu poți spune: bine, dacă inteligența artificială recomandă asta, atunci așa voi face. Dacă ai întreba un model chinezesc, ai putea primi un alt răspuns. De aceea avem nevoie de propriul nostru model. Dar nici România, nici Croația nu au, individual, resursele necesare pentru a construi unul”, a explicat Dujmović.

”Fără puterea economică a Germaniei și Franței, Europa va avea o problemă”

Reducerea dependenței de furnizorii americani și chinezi presupune, în opinia CEO-ului Span, dezvoltarea unor modele europene suficient de puternice pentru a concura la nivel global, însă investițiile și infrastructura necesare depășesc posibilitățile majorității statelor europene.

Dujmović estimează că numai un număr restrâns de țări au capacitatea de a construi modele lingvistice de mari dimensiuni, iar România și Croația, deși dispun de specialiști și companii IT, nu au individual resursele necesare pentru a participa la această competiție la cel mai înalt nivel.

„Avem nevoie de propriul nostru model, dar nici România, nici Croația nu avem puterea să îl construim. Putem dezvolta modele lingvistice mici. Orice companie poate face asta. Dar modelele foarte mari, multilingve, sunt foarte puține”, a explicat Dujmović.

În aceste condiții, CEO-ul Span consideră că Europa trebuie să își concentreze resursele și să dezvolte proiecte comune, în care economiile mari, în special Germania și Franța, să aibă un rol central.

”Orice companie poate dezvolta un LLM de dimensiuni reduse. Dar modelele fundamentale, foarte mari, capabile să funcționeze în mai multe limbi, sunt extrem de puține, aproximativ 14 sau 15. Cred că, fără puterea economică a Germaniei și Franței, Europa va avea o problemă”, susține executivul.

El a menționat investițiile grupului german Schwarz în infrastructură de centre de date și dezvoltarea modelelor AI de către compania franceză Mistral, dar a atras atenția că eforturile europene rămân insuficiente în comparație cu resursele mobilizate de marile companii tehnologice americane.

„Nu cunosc nicio companie IT importantă care să nu încerce să își construiască propriile capabilități. Dar toate acestea nu sunt suficiente. În Croația, de exemplu, se investesc zeci de milioane de euro. În schimb, Google, Microsoft și alte companii au investit miliarde de dolari în capacitatea de calcul.

Modul în care ne vom construi suveranitatea depinde de noi. Nimeni nu ne va oferi pur și simplu acces la propriile modele și nu ne va spune: «Poftiți, acestea sunt cheile modelelor noastre»”, a afirmat executivul.

Europa a depășit deja termenul pentru a-și construi independența în AI

Dujmović consideră că Europa are încă posibilitatea de a-și construi propriile tehnologii, dar avertizează că ritmul actual al investițiilor nu corespunde urgenței situației. Întrebat dacă statele europene mai au timp să formeze alianțele necesare pentru dezvoltarea unor modele AI competitive, acesta a răspuns că termenul până la care ar fi trebuit să înceapă acțiunea a trecut deja.

„Termenul a trecut deja (…) Am depășit deja momentul în care ar fi trebuit să începem să alergăm, nu doar să mergem”, a spus CEO-ul Span.

Suveranitatea digitală, între ambițiile politice și lipsa alternativelor tehnologice

Deși interesul pentru reducerea dependenței de tehnologiile americane este în creștere, Dujmović spune că multe companii și instituții se află încă în etapa în care caută alternative, fără să aibă întotdeauna la dispoziție soluții care să răspundă cerințelor lor. Potrivit acestuia, suveranitatea digitală a devenit o prioritate pentru tot mai multe guverne, însă obiectivele politice nu sunt întotdeauna susținute de existența unor tehnologii locale capabile să înlocuiască produsele dezvoltate de marile companii internaționale.

Pentru a arăta cât de mare este diferența dintre ambițiile privind independența tehnologică și soluțiile disponibile, CEO-ul Span a povestit experiența companiei cu o instituție publică din Croația, care era interesată de un sistem dezvoltat de grup, dar solicita ca acesta să funcționeze pe baza unui model AI croat. Deși reprezentanții instituției știau că un asemenea model nu exista, cerința a rămas în vigoare, iar proiectul nu a putut continua în condițiile propuse.

„Aceasta este ironia: conștientizarea nevoii de suveranitate există, dar fundația tehnologică nu există”, a explicat CEO-ul Span.

Situația este complicată și în cazul serviciilor cloud, pe care unele guverne le privesc cu suspiciune din cauza riscurilor legate de accesul la date, deși funcționarea companiilor și a administrațiilor moderne depinde într-o măsură tot mai mare de asemenea infrastructuri.

De ce marile companii nu sunt întotdeauna cele care aduc inovația

Dincolo de competiția pentru inteligența artificială, Dujmović consideră că una dintre dificultățile companiilor mari este capacitatea de a se adapta la tehnologii care le-ar putea afecta propriile afaceri.

Întrebat în ce măsură sistemele informatice vechi ale băncilor tradiționale mai pot susține inovația și pot concura cu serviciile financiare digitale, executivul a explicat că schimbările importante apar frecvent în companii mici, care încearcă să câștige clienți și să schimbe regulile unei piețe, în timp ce jucătorii consacrați preferă adesea să cumpere soluțiile noi după ce acestea și-au demonstrat eficiența.

„Problema inovației este că aceasta nu vine niciodată de la cei mai mari și mai dominanți jucători. Inovația vine în mod natural de la companiile mici, care sunt dornice să crească, să câștige bani și să obțină putere. Iar majoritatea companiilor mari cumpără inovația atunci când aceasta funcționează”, a explicat executivul.

Unul dintre domeniile în care această schimbare este vizibilă este industria bancară, unde apariția unor companii precum Revolut și Wise a obligat instituțiile tradiționale să investească în aplicații mobile, transferuri mai rapide și servicii cu costuri mai reduse. Dujmović consideră că băncile mari au resursele necesare pentru a recupera decalajul, inclusiv prin achiziția sau reproducerea unor tehnologii dezvoltate de competitori, dar succesul modelelor lor de afaceri poate întârzia adoptarea unor soluții care ar reduce veniturile obținute din serviciile existente.

„Uneori numesc asta blestemul afacerii principale. Când afacerea ta actuală este foarte profitabilă, nu vrei să accepți că, în viitor, s-ar putea să nu mai fie. Așa că uneori negi schimbarea până când este prea târziu”, a afirmat CEO-ul Span.

În opinia lui Dujmović, competiția dintre fintech-uri și bănci nu va avea neapărat un câștigător unic, deoarece instituțiile financiare tradiționale pot recupera rapid diferențele atunci când decid să investească în produse digitale competitive. Totodată, băncile consacrate păstrează avantajul încrederii construite în timp, ceea ce poate conta pentru clienții care nu doresc să își mute toate operațiunile financiare către furnizori relativ noi.

„Lucrurile extraordinare abia urmează să apară”

Discuția despre competiția dintre companiile consacrate și noii jucători din tehnologie a adus în prim-plan și întrebarea dacă dezvoltarea unor produse cu adevărat revoluționare a devenit mai dificilă decât în trecut.

Dujmović a respins această idee și a arătat că oportunitățile pentru inovație nu s-au redus, chiar dacă tehnologiile și piețele sunt astăzi mult mai complexe, iar generațiile tinere sunt adesea criticate pentru faptul că nu respectă metodele tradiționale de lucru.

„În urmă cu 2.500 de ani, Aristotel spunea că societatea nu are niciun viitor pentru că tinerii sunt leneși, nu îi ascultă pe cei în vârstă și nu respectă tradițiile. De 2.500 de ani, generațiile mai în vârstă spun același lucru.

Și totuși, multe dintre lucrurile pe care le vedem astăzi pe piață au fost realizate de ceea ce generațiile anterioare numeau „generația pierdută”. Cred cu tărie că cele mai importante inovații urmează să apară”, a declarat CEO-ul Span.

Acesta consideră că inovația nu a devenit fundamental mai ușoară sau mai dificilă decât în trecut, deoarece succesul depinde în continuare de capacitatea antreprenorilor de a identifica probleme și de a propune soluții diferite de cele existente. În același timp, nu toate ideile noi se transformă în produse viabile, iar multe dintre ele dispar înainte să ajungă pe piață.

„Inovația nu a fost niciodată mai ușoară și niciodată mai dificilă. A fost întotdeauna la fel. Ai nevoie de oameni care vor să schimbe lucrurile, în special vechile moduri de a face lucrurile”, a explicat Dujmović.

„Nu orice inovație este bună. Nu orice inovație supraviețuiește. Dar cred pe deplin în puterea inovației, în puterea tinerilor antreprenori și a tinerilor de a face aceste lucruri”, a adăugat executivul.