Noile norme de creditare au dus la scăderea creditelor ipotecare cu 1% într-o singură lună

Adaugă-ne ca sursă preferată

Ultimele date prezentate de Centrala Riscurilor de Credit arată că valoarea creditelor acordate de băncile comerciale a scăzut cu peste un miliard de lei într-o singură lună, de la 315,9 miliarde lei în decembrie 2016 la 314,9 miliarde de lei la sfârşitul lunii ianuarie 2017. O diseminare a datelor prezentate de statisticile BNR arată că în cazul creditelor pe termen mediu şi scurt avem o creştere de 44 de milioane de lei, în timp ce volumul creditelor pe termen lung a scăzut cu 1,44 miliarde de lei. Practic, volumul creditelor ipotecare a scăzut în ianuarie cu aproape 1% faţă de decembrie. Această evoluţie este înregistrată pentru prima dată în ultimul an.

Surse oficiale din piaţa bancară ne-au confirmat faptul că în luna ianuarie creditele pentru locuinţe au scăzut ca urmare a intrării în vigoare a Regulamentului 17 al BNR, transpunere a directivei europene cu acelaşi număr. În noul context, dat fiind impactul regulamentului care a scăzut gradul de îndatorare (valoarea totală a creditului pe care un individ o poate contracta în funcţie de veniturile şi cheltuielile pe care le are) cu 10%, se vând doar credite de consum şi credite Prima Casă luate de cei cu venituri mici. „Până anul trecut, cu un credit Prtima Casă puteai să îţi cumperi şi vilă şi casă de vacanţă deoarece reglementările erau mai laxe şi puteai contracta în aceleaşi venituri şi credit ipotecar normal, sau nevoi personale cu ipotecă şi nevoi personale şi creditul Prima Casă care scădea cu mult costul unei vile”, au declarat sursele citate.

Pe 28 decembrie 2016, băncile au terminat de notificat BNR în legătură cu cele mai importante mișcări care vor avea loc în activitatea lor de creditare ca urmare a intrării în vigoare a Regulamentului 17/2016 al băncii centrale. Impus de normele europene, regulamentul 17 presupune luarea în calcul a diferiților indicatori de risc și a datoriilor totale ale clientului atunci când se stabilește gradul de îndatorare al unui client față de bancă. Mai exact, toate scenariile de stress test valutar și de reducere a veniturilor clientului care au îngustat gradul de îndatorare la creditul de consum după aplicarea scăderii coșului zilnic de cheltuieli până la niveluri de 55%-60% sau chiar mai jos de aceste niveluri, în funcție de bonitatea clientului și de lichiditatea băncii, se vor aplica de acum încolo și creditului garantat.

Până acum, creditul garantat cu ipotecă avea un statut oarecum favorizat, dat fiind faptul că oricând banca putea executa o garanție mai mare decât valoarea creditului. Cum criza financiară a demonstrat că prețurile pot fluctua și în jos, nu doar în sus în cazul ipotecilor imobiliare, BNR a decis că un credit garantat poate fi încadrat în aceeași categorie cu unul negarantat, din punct de vedere al cerințelor de prudențialitate, bineînțeles.

În acest context, o comparație între gradul actual de îndatorare aplicat la creditele de consum, de circa 50-60%, cel mult 65% (pentru clientul cu cea mai mare bonitate posibilă) din veniturile eligibile, (după scăderea datoriilor lunare nete ale clientului, inclusiv coșul zilnic de cheltuieli) și cel de circa 75% practicat de bănci în cazul unui credit garantat cu ipotecă, arată că avem de-a face cu o depreciere de circa 10% a gradului de îndatorare a clientului cu credit ipotecar. Se mai adaugă și coeficienții de șoc valutar (dacă este cazul) și cei de depreciere a veniturilor, dar se poate și adăuga contravaloarea unei garanții – ipoteca – evaluată după noi criterii, ceea ce duce la majorarea avansului necesar.