Noua legislaţie va determina băncile din Ungaria să-şi majoreze capitalul cu sute de milioane de euro – Orban

Unele bănci care operează în Ungaria vor trebui să-şi majoreze capitalul cu sute de milioane de euro fiecare, după stabilirea despăgubirilor pentru modificările unilaterale ale contractelor considerate incorecte din cauza utilizării unui curs de schimb dezavantajos pentru clienţi, a declarat, luni, secretarul de stat în Ministerul ungar al Economiei, Gabor Orban, la summitul dedicat investiţiilor în Europa de Est, organizat de Reuters.
Economica.net - lun, 29 sept. 2014, 13:35
Noua legislaţie va determina băncile din Ungaria să-şi majoreze capitalul cu sute de milioane de euro - Orban

Se estimează că băncile vor plăti despăgubiri de aproximativ 1.000 de miliarde de forinţi (patru miliarde de dolari), a apreciat Orban. Acesta a adăugat că există un angajament politic solid pentru convertirea în forinţi a creditelor ipotecare în valută, decizie care ar putea fi adoptată în primul trimestru din 2015 sau în prima jumătate a anului viitor.

Oficialul a dat asigurări că vor fi convertite doar creditele ipotecare, a căror valoare este estimată la 12 miliarde de euro. Guvernul de la Budapesta nu a stabilit încă dacă această conversie se va realiza la rata de schimb de pe piaţa spot sau sub această rată. Dar Orban a afirmat că o conversiune sub rata pieţei ar putea afecta stabilitatea financiară.

‘Cred că o astfel de decizie ar crea riscuri la adresa stabilităţii financiare şi ar trebui luate în consideraţie înainte de adoptarea unei decizii. Ar fi afectat şi necesarul de capital al băncilor şi, de aceea, trebuie să ţinem cont de această problemă’, a declarat oficialul.

Acesta a adăugat că taxa pe bănci va rămâne în vigoare în actuala formă şi în 2015.

‘Taxa pe bănci este ridicată comparativ cu ce se întâmplă pe plan mondial şi, pe termen lung, nu poate rămâne la acest nivel. Dar asta nu înseamnă că se va modifica în viitorul apropiat’, a precizat Gabor Orban.

Acesta a explicat că o convertire în forinţi a creditelor ipotecare în valută, dacă nu este făcută mult sub rata pieţei, nu ar trebui să afecteze suplimentar nivelul capitalului băncilor. ‘Băncile nu sunt astăzi în situaţia în care pot decide dacă pleacă sau dacă rămân. Ele au nevoie de mai multă claritate pe care sunt sigur că o vor obţine anul viitor sau în câteva luni’, a precizat secretarul de stat.

Întrebat dacă Executivul este decis să achiziţioneze unele bănci străine în cazul în care acestea decid să părăsească Ungaria, Gabor Orban a răspuns: ‘Aşa cum s-a văzut în cazul MKB, dacă există o bancă ce ar vrea să plece, Guvernul este acolo să preia activele’.

În iulie, banca germană de stat Bayerische Landesbank a anunţat vânzarea subsidiarei sale din Ungaria, MKB Bank, către Guvernul ungar, pentru 55 de milioane de euro (74 milioane de dolari). Preluarea MKB Bank este o decizie în linie cu strategia premierului ungar Viktor Orban de a avea cel puţin 50% din industria bancară în mâinile proprietarilor locali. În prezent, OTP Bank Nyrt., cel mai mare grup bancar ungar, concurează în principal cu bănci străine precum Erste Group Bank, Raiffeisen Bank International, UniCredit SpA, Bayerische Landesbank, Intesa SanPaolo şi KBC Groep.

De asemenea, oficialul a apreciat că este ‘neobişnuit’ pentru o piaţă mică, precum Ungaria, să existe 7-8 bănci mari cu o cotă de piaţă de 5-8% fiecare.

‘Din acest moment, o concentrate este probabil de neevitat. Până acum, toate băncile străine au anunţat că intenţionează să rămână în Ungaria’, a dat asigurări Gabor Orban.

Săptămâna trecută, Banca Centrală a Ungariei (NBH) a alocat din rezervele sale trei miliarde de euro (3,9 miliarde de dolari) pentru a ajuta creditorii ce vor fi obligaţi să despăgubească clienţii pentru modificările unilaterale ale contractelor considerate incorecte din cauza utilizării unui curs de schimb dezavantajos pentru clienţi.

De asemenea, instituţia a anunţat că este pregătită să furnizeze sectorului bancar mai multă valută, pentru planificata conversie în forinţi a creditelor ipotecare în valută. Marton Nagy, director general al Băncii Ungariei, a anunţat că suma ar putea ajunge la 9-11 miliarde de euro, în funcţie de detaliile planului de convertire, care încă nu sunt cunoscute.

Băncile din Ungaria vor trebui, în decembrie, să convertească în forinţi creditele ipotecare în valută, a anunţat recent liderul grupului parlamentar al formaţiunii guvernamentale Fidesz, Antal Rogan, adăugând că Guvernul ar putea împărţi cu sectorul financiar costurile acestei operaţiuni.

Parlamentul ungar a adoptat recent un proiect de lege destinat sprijinirii persoanelor care au luat un credit în valută, Banca Centrală estimând că actul legislativ ar putea provoca sectorului financiar costuri cuprinse între 600 şi 900 miliarde de forinţi (2,6-3,9 miliarde de dolari).

Majoritatea băncilor din Ungaria au suficiente resurse pentru a-şi acoperi cheltuielile, în timp ce altele vor primi injecţii de capital de la băncile mamă dacă va fi necesar, a afirmat recent ministrul ungar al Economiei, Mihaly Varga.

Principalele bănci din Ungaria sunt OTP, K&H Bank, precum şi diviziile ungare ale băncilor austriece Raiffeisen şi Erste, băncii belgiene KBC, băncilor italiene Unicredit şi Intesa Sanpaolo, precum şi subsidiara băncii germane Bayerische Landesbank.

Te-ar mai putea interesa și
Statele Unite „sunt direct implicate” în conflictul din Ucraina, afirmă Kremlinul
Statele Unite „sunt direct implicate” în conflictul din Ucraina, afirmă Kremlinul
Kremlinul a susţinut joi că livrarea rachetelor americane ATACMS către Kiev nu va schimba nimic în conflictul din Ucraina, după ce Washingtonul a anunţat că va furniza Ucrainei astfel de......
Test Dacia Duster 3: Schimbare radicală
Test Dacia Duster 3: Schimbare radicală
Dacia Duster, SUV-ul asamblat exclusiv în România pentru piața europeană, a ajuns la a treia generație și, de-a lungul ...
Uber extinde serviciul Uber Green la Brașov
Uber extinde serviciul Uber Green la Brașov
Uber extinde serviciul Uber Green la Brașov, la șase ani de când a lansat serviciul în România.
Costurile cu mâna de lucru în UE au crescut cu 5,3% în 2023. În România au urcat cu 16,1%
Costurile cu mâna de lucru în UE au crescut cu 5,3% în 2023. În România au urcat cu 16,1%
Costurile cu mâna de lucru în Uniunea Europeană au urcat anul trecut cu 5,3%, însă ţările membre din Europa de Est ...