Nu am putut niciodată să înţeleg motivele economice ale gazoductului South Stream – oficial american

Într-o conferinţă telefonică organizată luni, Amos Hochstein, asistent secretar adjunct pentru diplomaţie energetică în cadrul Departamentului de Stat, a arătat că, de fiecare dată când cineva propune un proiect masiv, cum este South Stream, acesta trebuie judecat pe baza motivelor economice.

‘Nu am putut niciodată să înţeleg motivele economice ale unui proiect care va costa aproape 50 de miliarde de dolari pentru a transporta gaze naturale de la aceleaşi câmpuri la aceiaşi clienţi însă prin evitarea unei singure rute de aprovizionare. În mod clar, acestea nu sunt motive economice. Dacă motivul este unul politic atunci trebuie să ne întrebăm dacă ne îndreptam spre diversificarea resurselor în Europa sau spre creşterea dependenţei de aceeaşi sursă? Sfătuiesc ţările să se uite la care sunt motivele celor care construiesc conducta şi să judece singure dacă acest proiect va duce la creşterea securităţii energetice sau la creşterea dependenţei energetice’, a declarat Hochstein.

Referindu-se la importanţa securităţii energetice în Europa, oficialul american a subliniat că ‘atâta timp cât există insecuritate energetică în Europa, pe partea aprovizionării, acest fapt va afecta dezvoltarea economică în Europa şi, de asemenea, va afecta procesul de elaborare a politicilor’. Amos Hochstein a adăugat că UE şi SUA trebuie să lucreze mai aproape pentru a avea o adevărată piaţă energetică integrată în interiorul Europei. În opinia lui Hochstein, acest lucru înseamnă că ‘gazul care intră în Europa în orice punct să continue să circule prin diferite conducte şi să ajungă în orice alt punct. Aceasta înseamnă modernizarea conductelor existente, crearea unor noi conducte, utilizarea altora în sistem revers şi crearea şi finanţarea de noi infrastructuri care să permită ca noi furnizori să poată ajunge în Europa’.

Gazoductul South Stream va pleca din Rusia spre Bulgaria, pe sub Marea Neagră. În Bulgaria se va ramifica în două – spre nord, prin Serbia, Ungaria şi Austria, şi spre sud, către Grecia şi sudul Italiei. Secţiunea submarină dintre Rusia şi Bulgaria va avea 900 km lungime. Construcţia gazoductului a început în decembrie 2012, primele livrări spre Europa fiind programate pentru decembrie 2015. Acţionarii proiectului sunt Gazprom cu 50%, Eni (Italia) cu 20% şi Wintershall Holding (Germania) şi EDF (Franţa), cu câte 15%.