1EUR = 4.8421 RON | Bucureşti 21 º

Ioana Petrescu

Nu dăm bani pentru profesori, nu facem reforme în învăţământ, dar educaţia este declarată o prioritate!

În programul prezidenţial prezentat înainte de a fi ales, preşedintele Iohannis declară educaţia o prioritate. A întărit acestă afirmaţie şi după ce a devenit preşedintele României, în diverse ocazii. Premierul Cioloş susţinea, la preluarea mandatului, că educaţia este o prioritate naţională, inclusiv la următoarea rectificare bugetară. Vicepremierul Borc spunea că învăţământul dual este una dintre marile priorităţi ale acestui guvern. De fapt, toţi politicienii aflaţi la putere au declarat educaţia o prioritate! Dar totul a rămas la nivel de enunţ, ne-am lamurit!

02 iun, 2016 | | ECONOMICA.net

O propunere greu de pus în practică

Ordonanţa de Urgenţă pusă în dezbatere publica de Ministerul Muncii propune rezolvarea inechitatilor de incadrare din sistemul de invatamant si introducerea bonusurilor de performanta, prin infiintarea unui fond de premiere de 2% din fondul de salarii. Mai exact, ordonatorii de credite ar putea acorda premii celor care indeplinesc criteriile de performanta. Raman insa nelamurite multe aspecte legate de punerea in practica a acestei propuneri: Cum se acorda aceste premii? Care sunt criteriile de performanta? Din pacate, nu aflam din proiectul de OUG decat ca Ministerul Educatiei va stabili aceste criterii pentru sistemul de invatamant.

Aceasta Ordonanta, de fapt, nu ofera mare lucru in plus pentru salariatii din invatamant. In sistemul de salarizare din Invatamant, cazurile care ar beneficia de pe urma rezolvarii inechitatilor sunt destul de putine, fata de alte sectoare, cum ar fi Sanatatea, unde aceasta masura este cu adevarat necesara. Educatia pare ca primeste acesti 2% in plus, sub forma de bonus de performanta, dar, in lipsa unor criterii clare, poate fi un mar otravit care incurajeaza clientelismul, nu performanta.

Acest Guvern nu vorbeste despre reformele structurale necesare in invatamant si nici de modul in care ar putea fi masurata acesta performanta pentru a putea fi rasplatita.

Negocierile cu sindicatele au eşuat. E posibil ca profesorii să iasă în stradă

Sindicatele au cerut cresteri salariale de 10%, incepand cu data de 1 ianuarie 2017. Au mai propus, ca alternativa la aceasta solicitare, majorarea etapizata, adica 5% de la 1 august 2016 si alte 5% de la 1 ianuarie 2017.

Ca raspuns, Ministerul Muncii a propus o crestere de 5% de la 1 august 2016, urmand ca cea de a doua etapa de majorare cu 5% sa se produca de la 1 decembrie 2017.

In acest moment, dialogul dintre sindicate si autoritati pare ca s-a blocat. Protestele profesorilor, anuntate incepand cu data de 1 iunie, carora li se vor alatura organizatii de elevi si parinti, par ca vor avea loc. De asemenea, luni incep inscrierile pentru examenul de Bacalaureat, iar profesorii ameninta si cu boicotarea lui.

Ce e de făcut? Am putea să ne inspiram din soluţiile aplicate de alte state

Cresterea salariilor profesorilor ar trebui realizata concomitent cu masuri concrete de crestere a performantei in invatamant. Este adevarat, nu e un lucru usor de facut, dar statul trebuie sa fie interesat in primul rand de cunostiintele acumulate de elevi pe bancile scolii.

Exista tari unde preocuparea pentru cresterea calitatii invatamantului a dat roade. Cu siguranta, ele nu pot fi aplicate integral in Romania, dar pot fi o sursa de inspiratie pentru guvernanti, daca acestia doresc cu adevarat scoli mai bune din care tinerii sa iasa mult mai bine pregatiti.

Iata cateva exemple:

Programul ABC aplicat in Carolina de Nord, SUA incepand cu anul 1996 pana in prezent, prevede ca scolile primesc bonusuri pentru toti profesorii, daca scoala, per ansamblu, atinge niste tinte clar definite. Bonusul este de maxim 1.500$. Studiile au aratat ca acest program a dus la imbunatatiri mari in scorurile obtinute de elevi la testele statale de matematica si de citire.

In Dallas, intre 1991 si 1995, programul DSAIP a clasificat scolile pe baza progreselor facute de elevi la invatatura. Primele 20% de scoli din acest clasament primeau premii pentru toti angajatii scolii: directorii si profesorii primeau 1.000$ bonus, iar personalul auxiliar 500$. Procentul elevilor care au promovat testele de citire si matematica a crescut. Insa, acest program s-a dovedit ca nu a adus beneficii pentru toti elevii, ci doar pentru copiii albi si hispanici. De asemenea, acest program s-a dovedt ineficient si prin faptul ca rata abandonului scolar a crescut in Dallas in comparatie cu alte orase din jur, in aceasta perioada.

In Israel, din 1995 pana 1997, s-a pus in aplicare un sistem numit Teachers' Incentive Intervention. Scolile erau clasificate in functie de performante scolare precum numarul de credite, rata de promovabilitate la examene si cea de abandon scolar. Scolile din prima treime a clasamentului primeau premii, din care 75% mergeau la profesori si 25% erau alocati pentru dotarile scolii respective. Mediile rezultatelor obtinute de elevi la testari au crescut ca urmare a aplicarii acestui program.

In Arkansas, un program numit Achievement Challenge Pilot Project (ACPP) acorda bonusuri direct profesorilor, in baza scorurilor obtinute de studenti la un test standardizat. Premiile erau determinate in functie de progrese si de numarul de studenti. Studiile arata ca programul a dus la imbunatatiri la toate materiile testate: matematica, citire si vocabular.

Care ar fi problemele de implementare al unui astfel de sistem în România?

Exemplele de mai sus ne demonstreaza ca majoritatea statelor care au aplicat programe de imbunatatire a sistemului de educatie au luat in calcul progresul elevilor la invatatura. Evident, nu ne dorim sa sanctionam un profesor care se duce la o scoala mai slaba, din contra, vrem sa il premiem daca elevii de la scoala respective progreseaza. Insa aici avem o problema. Nu avem suficiente teste standardizate care sa masoare in mod impartial progresul facut de elevi pe parcursul unui an. La noi gradul de dificultate al testelor variaza de la an la an si nici nu avem siguranta ca sunt corectate in mod obiectiv. In aceste conditii, ele nu sunt de ajutor pentru evaluarea corecta a profesorilor.

De asemenea, trebuie sa existe solutii pentru a nu neglija materiile care nu sunt testate si care nu intra in modul de clasificare a scolii.

Clar, fondul de premii trebuie sa fie mai mare decat cel de 2% din fondul de salariu oferit in acest moment in ordonanta Guvernului. Premiile oferite in SUA erau consistente in comparatie cu salariile profesorilor.

Vrem elevi mai bine pregătiţi în România!

Ar trebui sa marim salariile profesoriilor. Ar trebui, insa, sa avem parghii pentru a masura corect performantele dascalilor si sa ii rasplatim pe cei care obtin rezultate mai bune. Acest lucru ar trebui sa ne preocupe. Nu as putea spune exact daca nu exista vointa sau, de fapt, guvernantii nu stiu exact ce doresc sa faca.

Care sunt, de fapt, prioritatile nationale? Ne trebuie curaj sa admitem ca nu toate domeniile pot fi prioritati.

La inceputul mandatului, Presedintele declara Apararea o prioriate. Dupa Colectiv si Hexi Pharma, Sanatatea devenea prioritatea numarul unu sau prioritatea zero, in functie de oficialul de la Guvern care oferea declaratii pe acest subiect. La rectificarea bugetara ce va urma, se pare ca Educatia este si ea o prioritate. De Ziua Romanilor de Pretutideni, Presedintele Iohannis declara ca Diaspora trebuie sa devina o prioritate nationala.

Se vede clar ca, atunci cand toate domeniile sunt o prioritate, de fapt, niciunul nu e prioritar. Nu ne ajunge plapuma, cum se spune, sa acoperim toate domeniile deodata. Ar trebui sa ne decidem odata ce vrem. Care e viziunea pentru Romania? Include ea un invatamant de calitate pentru toata lumea? Daca da, atunci trebuie marite salariile in invatamant in paralel cu eficientizarea sistemului, astfel incat profesorii sa se mandreasca cu elevii pe care i-au pregatit!

Loading...

CELE MAI NOI ȘTIRI

CELE MAI NOI ȘTIRI

OPINII ECONOMICA.NET

NOOBZ.RO

NSTRAVEL.RO

CAPITAL.RO