Cuprul românesc nu se mai vinde la cel mai bun preţ. Reapar privatizările cu investitori strategici

Adaugă-ne ca sursă preferată

Strategia de privatizare a Cupru Min Abrud, compania care este concesionara rezervelor de cupru ce aparţin statului român, va fi schimbată în perioada imediat următoare în sensul în care se va renunţa la vânzarea către compania care oferă cel mai bun preţ. Potrivit noului şef al Oficiului pentru Privatizare (OPSPI), Gabriel Dumitraşcu, vânzarea companiei unei firme care oferă cel mai bun preţ s-a dovedit o strategie greşită pentru că există riscul de a apărea tot felul de firme paravan care să ofere un preţ bun pe care să nu-l plătească niciodată, sau dacă obţine pachetul majoritar să nu facă investiţiile necesare care să facă din Cuprumin una din cele mai mari companii de profil din Europa.

În acest sens, privatizarea Cuprumin se va face prin atragerea unui investitor puternic care să participe la o majorare de capital în cuantumul unor investiţii asumate care să mărească producţia de la 1,2 milioane de tone de minereu în prezent, către 3,4 -3,5 milioane de tone. Dumitraşcu a avansat şi un ordin de mărime a acestei majorări de capital – 300 de milioane de euro însă a precizat că este doar orientativă.

„În primul rând trebuie spulberat gradul de incertitudine legat de continuarea activităţii în condiţiile în care autorizaţia de mediu a expirat şi nu este reinnoită, fapt care a făcut marile companii internaţionale să fie sceptice cu rpivire la Cupru Min. Investiţiile de mediu legate de programul de conformare se ridică la zeci de milioane de euro pe care trebuie să ni le asumăm, eşalonat pe mai mulţi ani, pentru ca societatea Cupru Min să devină atractivă pentru un nume mare”, a precizat Dumitraşcu pentru ECONOMICA.NET. Pentru a rezolva problema cu atorizaţia de mediu, Ministerul Economiei pregăteşte un memorandum care să se constituie într-o exceptare de la legea care prevede ca 85% din profitul companiilor de stat să fie cuvenit dividendelor, pentru ca profitul pe 2012 (circa 5 milioane de euro – n.r) să fie alocat pentru începerea învestiţiilor aferente programului de conformare.

Schimbarea strategiei de privatizare a Cupru Min va deveni act oficial până la sfârşitul acestei luni, iar privatizarea propriu-zisă este estimată a se finaliza pâna la finalul lui 2013.

În 2012, a existat o încercare de a privatiza Cupru Min care a eşuat din cauză că adjudecatarul licitaţiei nu a plătit în termenul legal banii pe pachetul majoritar. Firma canadiană Roman Copper Corp., înfiinţată cu doar câteva luni înainte, a licitat 200,8 milioane de euro însă banii nu au fost vărsaţi în termenul legal de 10 zile, drept pentru care licitaţia a fost declarată anulată.
La licitaţie au mai participat Oz Minerals (Australia) şi Dundee Holding BV (Olanda).

Ulterior, Roman Copper a acţionat în judecată statul român pentru anularea licitaţiei şi a cerut despăgubiri de 260 de milioane de euro. Chiar în primele zile ale acestui an, canadienii au renunţat la proces şi mai vor înapoi doar garanţia de participare de aproape 2 milioane de euro. Potrivit şefului OPSPI, aceasta nu va fi returnată pentru că legea nu prevede acest lucru.

Cupru Min explotează zăcământul de la Roşia Poieni, cel mai mare din Europa, cu rezerve estimate de aproximativ 800 milioane de tone de minereu, care are însă o concentraţie de cupru extrem de mică, de 0,3%, ceea ce face ca zăcământul exploatat la suprafaţă să aibă nevoie de o tehnologie foarte bună pentru a se obţine profit prin exploatare.

Privatizările cu investitori strategici au fost întâlnite mai ales în perioada guvernării PSD din 2000-2004, când, din cauza lipsei de atractivitate, unele companii au ajuns să fie vândute şi pe un euro, principala preocupare a statului vizând continuarea activităţii şi investiţiile.