Deutsche Welle: O toamnă fierbinte pentru zona euro?

Adaugă-ne ca sursă preferată

Nu a trecut multă vreme de cînd cele cîteva veşti bune despre o reîntremare a economiei şi o uşoară redresare a unor state aflate în criză, i-au animat pe optimişti să creadă că zona euro este pe punctul de a fi depăşit criza.

Dar cum, tot în ultima vreme, realităţile de moment şi de durată dau preponderent dreptate pesimiştilor, nu e de mirare că la început de toamnă se înmulţesc indicii unei reşute a crizei monedei europene. Nu pesimiştii ci experţii sunt acum cei care îndeamnă la vigilenţă şi cumpătare. Economistul şef al Commerzbank, Jorg Krämer apreciază micile progrese înregistrate de Spania, Portugalia şi Irlanda care, prin reformele aplicate au izbutit să fie din nou, competitive. Nu se poate însă vorbi de reforme radicale pe scară largă, precizează expertul pentru DW, menţionînd cazul Italiei, cea mai mare ţară cuprinsă de criză. In Italia costurile salariale cresc mai puternic decît în restul statelor din zona monetară euro ceea ce diminuează competitivitatea economiei naţionale, scrie Deutsche Welle. 

La recenta întrunire a miniştrilor de finanţe din UE, la Vilnius, a fost adus în discuţie şi cazul Franţei, deloc dispusă să aplice reforme impopulare. Şi cum o nenorocire nu vine niciodată singură, Slovenia este pe cale de a deveni noul copil problemă al zonei monetare comune după ce bilanţul unor bănci din fosta republică jugoslavă este grevat de minusuri în valoare de miliarde.Tot în această toamnă, se închide robinetul ajutoarelor destinate Spaniei, Portugaliei şi Irlandei iar faptul că Grecia are nevoie de o nouă transfuzie, este limpede ca lumina zilei.Volumul ar putea fi de 11 miliarde pentru următorii doi ani, estimează Johannes Mayr, expert al băncii Bayern LB. Sumă la care se adaugă în final încă vreo 10 miliarde, necesare pentru a facilita accesul elenilor pe piaţa internaţională de capital.

Nici unul din cei doi experţi nu exclude eventualitatea ca în această toamnă criza să-şi facă din nou simţită prezenţa. Explicaţiile sunt la îndemîna oricui: reformele decisive se lasă încă aşteptate iar politica banilor ieftini, promovată de Banca centrală Europeană voalează faţa crizei, atenuînd carenţele de competitivitate, absenţa unui control al băncilor, expansiunea deficitului bugetar.Ţările nordice, care practică riguros o politică a reformelor structurale, a consolidării bugetare se văd expuse tot mai frecvent unor reproşuri neîndreptăţite, potrivit cărora ele sunt cele care impun statelor sudice imperativele unei austerităţi care le-ar impune acestora economii la sînge. Or, părerea specialiştilor este că nu există o alternativă rezonabilă la o riguroasă politică de austeritate bugetară. Că doar respectînd această reţetă, la capătul tunelului se va ivi o luminiţă, o demonstrează Republicile Baltice. In urmă cu cîţiva ani ele au cutezat să aplice o dură politică de austeritate. A fost dureros dar s-a rentat. Ele au ieşit din criză şi beneficiază din nou de o creştere economică.