Occidentul încearcă să se adapteze tacticilor de ‘război ambiguu’ adoptate de Rusia

Când Estonia a fost victima unui atac cibernetic în 2007 şi a dat vina pe Rusia, Kremlinul a răspuns că nu îi poate controla tot timpul pe hackerii ruşi ‘patrioţi’. Strategii occidentali care îşi consolidează apărarea în vederea contracarării unei invazii masive, a unor rachete nucleare sau a unor acţiuni teroriste încă încearcă să îşi dea seama cum să gestioneze acest tip de ameninţare ce provoacă haos din spatele unei măşti de deculpabilizare.

După ce soldaţi fără însemne pe echipamente au preluat controlul în Crimeea în martie, oficialii militari occidentali şi-au dezvoltat propriul nume pentru personalul rus care operează în uniforme nemarcate sau îmbrăcaţi în civil: ‘omuleţi verzi’. NATO încearcă să găsească metode de a contracara astfel de tehnici de ‘război ambiguu’ pentru cazul în care preşedintele rus Vladimir Putin ar încerca ceva similar în ţările baltice: Lituania, Letonia şi Estonia.

Alianţa a detaşat câteva tancuri şi avioane aparţinând SUA şi altor aliaţi în zonă pentru a semnala angajamentul NATO de a-şi apăra toate statele membre cu fermitate şi ia în calcul consolidarea efectivelor de poliţie de acolo, poate cu ofiţeri transferaţi din statele nordice, pentru a preveni orice infiltrare rusească.

Experţi militari, citaţi de Reuters, consideră că strategia neconvenţională adoptată de Rusia pe flancul său vestic, în special în Ucraina, care nu este membră a NATO, se dovedeşte a fi remarcabil de eficientă, fiind combinată recent cu o expunere de forţă globală la o scară nemaiîntâlnită din perioada Războiului Rece încoace. Nave de război ruseşti au ‘verificat’ limitele apelor teritoriale australiene înaintea summitului G20 desfăşurat în această lună la Brisbane, iar Moscova a afirmat că patrulele sale de bombardiere nucleare, care au zburat deasupra Europei, ar urma să ajungă acum până în Golful Mexic.

Substratul acţiunilor ruseşti, spun analiştii, este clar: în încercarea de a-şi reafirma influenţa asupra statelor aflate la graniţa sa, îi reaminteşte Vestului cât de devastatoare ar putea fi consecinţele unor acţiuni militare îndreptate împotriva Moscovei. ‘Putin încearcă să măsoare disponibilitatea Vestului de a-şi continua presiunile în problema Ucrainei’, a explicat Nikolas Gvosdev, profesor de studii de securitate naţională la US Naval War College din Newport (SUA). Mulţi oficiali şi experţi afirmă în privat că atât Vestul, cât şi guvernul de la Kiev vor fi nevoiţi să accepte în cele din urmă o variantă cu un mai mare grad de federalizare şi o influenţă rusească în estul ţării.

Interesant va fi de văzut dacă liderul de la Kremlin va interpreta acest lucru drept un semn de slăbiciune şi practic o ‘undă verde’ pentru a încerca atacuri similare împotriva unor state membre NATO precum ţările baltice, notează Reuters.