Oferta fiscală a PSD, explicată de Cristian Socol: impozit zero pe salariul minim. Recuperarea accelerată a datoriilor către stat

Oferta fiscală a PSD, explicată de Cristian Socol:

În perioade de criză economică nu aduc nimic pozitiv mișcările bruște în politica fiscală. Recomand intervenții punctuale unde sistemul fiscal are probleme.

România are cea mai mare povară fiscală pe muncă la venituri mici și medii din UE. Primul pachet de măsuri presupune reducerea impozitării muncii pentru lucrătorii cu salarii mici si medii (salariul minim – 6.000 lei) și cei care au în intreținere mai mulți copii, prin creșterea deducerilor personale. Zero Impozit pe venit pentru salariul minim. Alt exemplu, la un salariu de 3.000 lei brut cu 2 copii în întreținere, impozitul pe venit să fie zero. Avantaje: creșteri de salarii nete pentru 85% dintre salariați; impact bugetar net redus – 0,2% din PIB; reducere inechitati; nu exista povara suplimentara pentru angajator; costuri de administrare zero; reducerea riscului de saracie in randul angajatilor. Acest pachet mai cuprinde propunerea de neimpozitare a bonurilor de masă acordate angajaților.

Citește și oferta fiscală a Alianței USR – PLUS, explicată de Claudiu Năsui.

Al doilea pachet se adresează problemei demografice si propune stimuli fiscali pentru creșterea natalității.

În cazul companiilor gândim menținerea actualului sistem fiscal, pentru a asigura predictibilitate si revenire economică rapidă/ sustenabilă. În plus, sunt propuse în program peste 30 de măsuri de acordare de granturi directe, scheme de ajutor de stat pentru domenii strategice și companii mari, programe de tip Start Up Nation+,  Start Up Nation3, Start Up Export, sprijin pentru dotări de soft E-commerce și administrare, un Program de Industrializare pe bază de licențe și un Program Innovation de stimulare a inovării și accelerare de start up-uri. Toate programele vor fi condiționate de menținerea și crearea de noi locuri de muncă si vor contribui la reducerea deficitului balanței comerciale.

Nu este nevoie de modificarea taxării companiilor, ci de încasarea integrală la buget a impozitelor și taxelor actuale în urmatorii 4 ani.

Digitalizarea ANAF, interconectarea caselor de marcat si folosirea corectă a matricii de risc privind evaziunea sunt măsuri care pot crește colectarea veniturilor la buget cu 16 miliarde lei.

Implementarea directivei europene BEPS pe erodarea bazei impozabile și transferul profiturilor + transfer pricing și restituirea TVA și a creanțelor doar după compensarea obligațiilor pot aduce la bugetul de stat minimum 5 miliarde lei.

Nu în ultimul rând recuperarea în primul an a minimum 8 miliarde lei din arieratele față de bugetul de stat (din totalul de 26,5 miliarde lei) trebuie să reprezinte unul dintre criteriile de performanta ale conducerii ANAF.

Pe partea de cheltuieli: „scanarea” bugetelor entităților publice și prioritizarea cheltuielilor; reducerea cheltuielilor cu bunuri si servicii (partea nefinantată din Fondul Național Unic de Asigurări de Sănătate) și prioritizarea programelor in noile condiții ale crizei sanitare – economii de minimum 4 miliarde lei.

Introducerea contractelor de performanță în instituțiile publice și companiile de stat pot aduce un plus la buget de minimum 1 miliard lei. Companiile de stat performante din domenii strategice nu trebuie privatizate, nici măcar parțial. Digitalizarea marilor sisteme publice poate aduce economii nete la buget cuprinse intre 0,5% din PIB in 2021 până la 2% din PIB în anul 2024.