1EUR = 4.8725 RON | Bucureşti 8 º

Finanţe şi bănci

Oferta fiscală a Alianței USR-PLUS, explicată de Claudiu Năsui: zero taxe pe salariul minim rezolvă și sărăcia, și migrația forței de muncă

ECONOMICA.NET a solicitat economiștilor celor trei mari forțe politice care se luptă acum pentru poziții în parlamentul României să explice oferta fiscală cu care cer voturi românilor. Azi v-o înfățișăm pe cea a Alianței USR-PLUS, explicată de Claudiu Năsui,vicepreședinte USR și actual deputat de București, considerat în general vocea din Alianță care vorbește despre economie. Oferta Alianței este eliminarea eșalonată a tuturor taxelor pe salariul minim. Mâine, vom publica oferta fiscală a PSD, explicată de economistul partidului, Cristian Socol. 

26 oct, 2020 | | ECONOMICA.net

Oferta de politică fiscală a Alianței - explicată de Claudiu Năsui

România este o țară cu un potențial economic fantastic care este subminat de o serie de decizii politice păguboase. Sărăcia afectează în continuare milioane de români, majoritatea care sunt ținuți în afara pieței muncii sau chiar forțați să muncească în alte țări. Lucrul acesta trebuie să se schimbe dacă dorim ca economia noastră să crească în mod sănătos și dacă dorim să îmbunătățim soarta a milioane de români.

Măsura principală anti-sărăcie și pro-dezvoltare pe care o propunem este reducerea impozitării muncii printr-o măsură simplă și clară denumită „Zero taxe pe salariul minim”.

Concret: toate taxele, fie că sunt impozite sau contribuții obligatorii, vor fi calculate de la nivelul unui salariu minim în sus. Astfel, primii 2.230 de lei pe care un român îi câștigă îi vor reveni în totalitate. Toate taxele, la cotele din prezent, se vor aplica de la nivelul unui salariu minim în sus, pentru bucata din salariu care depășește un salariu minim.

Sărăcia în muncă 

Recent au fost publicate datele referitoare la sărăcia în muncă pentru anul 2019, adică numărul românilor care, deși muncesc, sunt în sărăcie sau în risc de sărăcie. La această statistică România este pe locul întâi în toată Uniunea Europeană. Mai grav, sărăcia în muncă este în creștere în România, în timp ce media Uniunii Europene este în scădere.
Am ajuns aici din cauza politicilor economice păguboase care au fost implementate și menținute timp de 30 de ani. Deși avem un adevărat exod al forței de muncă, un grad ridicat de inactivitate și penurie de muncitori, statul român menține cele mai mari impozite pe forța de muncă slab remunerată din întreaga Uniunea Europeană. Adică cei care suportă cel mai greu povara fiscală sunt și cei care trebuie să plătească cele mai ridicate taxe.
Această politică fiscală punitivă asupra muncii a dat naștere unui lanț de probleme economice care, în final, sărăcește nu doar românii, ci, pe termen lung, și statul deoarece scade încasările pe care acesta le-ar putea avea dintr-o economie productivă. Astfel, statul a gonit românii către alte țări și a condus la inactivitate și la o lipsă a forței de muncă (inclusiv necalificată). Totodată, a cauzat deșertificarea unor zone întregi din România, dar și la inegalități și discrepanțe între regiuni care continuă să crească și astăzi.

O economie bogată este o economie cu oameni bogați, și cu oameni care, deși sunt săraci astăzi, se pot îmbogăți prin muncă.
Propunerea alianței USR-PLUS este simplă. În loc să favorizăm discriminatoriu diferite companii mici sau mari prin scheme de ajutor și subvenții, mai bine stimulăm întreaga economie prin a lăsa mai mulți bani la baza ei, adică milioanelor de români care muncesc. Ajutăm economia de la bază înspre vârf și nu invers.

Zero taxe pe salariul minim va avea următoarele efecte benefice:

Zero Taxe pe salariul minim înseamnă ieșirea din sărăcie pentru milioane de români.
Probabil cea mai gravă problemă economică cu care se confruntă românii este sărăcia. Sărăcia generează o serie întreagă de probleme sociale, de la abandonul familial la infracționalitate, generează probleme în sistemul de sănătate, și în cel de educație și chiar și pentru funcționarea democrației în România. O populație săracă este mai ușor de controlat politic, prin dependența de programe sociale, ajutoare sau subvenții, mai ales în momentul cheie al alegerilor. O populație sărăcită prin politici fiscale păguboase este ceea ce își dorește o clasă politică coruptă, care dorește să pună stăpânire pe un electorat captiv.

Conform statisticilor Eurostat, în România 32.5% din populație este în risc de sărăcie sau de excluziune socială. Suntem pe locul 2 în Uniunea Europeană, și prindem din urmă Bulgaria care ne întrece cu doar 0.3%. O parte din această sărăcie este cauzată de programele prădătoare de redistribuire de resurse de la săraci către bogații influenți politic și care conduc la ceea ce se numește „capcana sărăciei”.

În România, persoane apte de muncă sunt descurajate să muncească din pricina poverii fiscale foarte ridicate pe muncă. Dintr-un salariu minim, statul ia 41%. Astfel stimulentul creat nu este de încurajare a muncii, ci dimpotrivă, de a rămâne pe dinafara ei cu toate efectele nefaste pe care le presupune acest lucru.

Suntem pe primul loc în Uniunea Europeană la impozitarea salariului minim. Țările care au depășit „capcana sărăciei” practică praguri generoase sub care veniturile nu sunt taxate deloc, în timp ce noi nu avem deloc vreun astfel de prag, nici măcar la nivelul minim.

Un număr mai mic de români care pleacă din țară

Inițial România era părăsită preponderent de forța de muncă calificată care își găsea ușor slujbe bine plătite în restul țărilor din Uniunea Europeană. Treptat, însă, România a ajuns să fie părăsită și de forța de muncă necalificată. Conform centrului de cercetare și documentare în domeniul integrării imigranților, doar între 2007 și 2017 un total de 3.4 milioane de români au părăsit România, punând-o pe locul 2 în topul emigrației din întreaga lume, fiind depășită doar de Siria (o țară grav afectată de conflicte armate).
Conform studiilor calitative, românii părăsesc țara din două motive principale. Cei cu venituri mari pleacă în căutarea unor sisteme de sănătate și de educație mai bune. Dar majoritatea, cei cu venituri mici, pleacă din cauza diferențelor salariale foarte mari dintre salariile din țările din vestul Uniunii Europene și cele din România, pentru același tip de muncă, inclusiv necalificată.
Statul nostru impune cea mai dură povară fiscală pe munca slab plătită din toată Europa. Statul nostru crește diferența salarială dintre România și restul țărilor europene prin supra-impozitarea muncii pe salariile mici, pe acea categorie a muncitorilor care îndură cel mai greu fiscalitatea.
Zero taxe pe salariul minim reduce semnificativ diferența salarială dintre salariile din România și cele din vestul Europei. Iar lucrul acesta este vizibil mai ales la salariile mici.

Reducerea semnificativă a inegalității veniturilor

În termeni de inegalități de venituri ne aflăm pe locul 2 în Uniunea Europeană, imediat după Bulgaria. Raportul dintre veniturile celor mai înstăriți 20% dintre români și a celor mai săraci 20% dintre români este de 7.21. Adică cei mai înstăriți 20% dintre români câștigă de peste 7 ori mai mult decât cei mai săraci 20% de români. Ca să avem un element de comparație, media acestui raport pentru Uniunea Europeană în ansamblu este de 5.

Zero taxe pe salariul minim reduce inegalitățile de venituri în populație. Salariile joase beneficiază procentual mai mult decât salariile ridicate. Altfel spus, pentru cineva care câștigă salariul minim câștigul este de 40% din salariul brut, în timp ce pentru un salariu de parlamentar, câștigul este de zece ori mai mic, de numai 4%. Astfel netaxarea echivalentului unui salariu minim ar reduce semnificativ inegalitățile de venituri și multiplele probleme generate de acestea.

Diminuarea discrepanțelor între regiuni

Nici din punctul de vedere al inegalităților dintre regiuni România nu stă mai bine. Din punct de vedere regional, România are o dezvoltare extrem de inegală. Prosperitatea este concentrată în câțiva poli urbani, și mai ales în București. Iar restul țării, mai ales în zonele rurale sau al urbanului mic, sunt blocate în sub-dezvoltare.

Timp de 30 de ani statul a avut tot felul de programe dezastruoase de investiții, de tip PNDL, care în ciuda obiectivelor pretinse nu au redus deloc inegalitățile între regiuni. Dimpotrivă, au menținut în subdezvoltare regiuni întregi și au creat o clasă de baroni locali care exploatează politic sărăcia pe care tot ei o mențin. Lucrul acesta s-a întâmplat pentru că banii direcționați de la centru au hrănit oamenii conectați politic din județele sărace, care, evident, au folosit fondurile pentru a-și consolida poziția de putere politică.

Astfel am ajuns în situația ca regiunea București-Ilfov să aibă un PIB pe cap de locuitor care depășește media europeană cu peste 50%, iar toate celelalte 7 regiuni să fie semnificativ sub aceeași medie europeană. Cea mai săracă regiune este Nord-Est (Moldova), unde PIB-ul pe locuitor este sub jumătate din media europeană, și de peste trei ori mai mic decât cel al regiunii București-Ilfov.

Zero taxe pe salariul minim reduce inegalitățile economice între regiuni. Lăsând mai mulți bani oamenilor care au salarii mici, efectul zero taxe pe salariul minim este ridicarea veniturilor din regiunile sărace mai mult decât cele din regiunile bogate. Regiunile cu o populație mai mare pe venituri joase beneficiază procentual mai mult de măsură decât cele cu venituri ridicate. Regiunile cu venituri joase s-ar ridica, fără însă ca acest lucru să se datoreze unei redistribuiri politice.

Merită discutat și de impactul acestei măsuri. Impactul bugetar al reducerii impozitării muncii făcută astfel este mai mic decât creșterea cheltuielilor care a avut loc an de an în România. În 2017, cheltuielile statului au crescut cu 14% (+33.9 miliarde de lei). Deși a reprezentat o creștere record a cheltuielilor, ea a fost depășită în anii următori. În 2018, cheltuielile statului au crescut din nou cu 16.8% (+46.3 miliarde de lei), iar în 2019, cheltuielile statului au crescut din nou cu încă 14.7% (+47.3 miliarde de lei). Toate aceste miliarde de lei risipite nu au crescut bunăstarea românilor și cu siguranță nu a celor cu venituri mici.

Anul 2021 trebuie să fie un an al reformelor profunde. Statul trebuie să-și reducă masiv risipa. Privilegiile pe care le acordă unor categorii favorizate trebuie să dispară. Pensiile speciale și salariile astronomice ale bugetarilor de lux trebuie să dispară. Trebuie să desființăm sinecurile de partid, adică sutele de agenții care nu-și justifică în niciun fel existența decât pentru a salariza oameni de partid. Academii fictive și institute de studii sunt toate finanțate acum din taxele și impozitele asupra contribuabililor.

De asemenea, programele corupte prin care s-au risipit și chiar furat miliarde de lei pe bunuri supra-evaluate masiv trebuie să dispară. Ne referim la programe de tip PNDL care au finanțat ani la rândul structuri locale de partid și care n-au ajutat cu nimic la ieșirea din sărăcie a județelor care au fost fruntașe în primirea acestor fonduri menite formal să îi ajute pe toți românii.

Implementarea Zero taxe pe salariul minim va fi eșalonată astfel încât până la finalul mandatului de 4 ani să nu mai fie niciun român taxat pe salariul minim și toate taxele să fie calculate de la nivelul acela în sus.

Loading...

CELE MAI NOI ȘTIRI

CELE MAI NOI ȘTIRI

OPINII ECONOMICA.NET

NOOBZ.RO

NSTRAVEL.RO

CAPITAL.RO