Oficial BCE: Ar fi un dezastru economic dacă fondul european de relansare ar fi întârziat

Faptul că acest fond european şi programele naţionale de sprijin vor conduce la o creştere semnificativă a nivelului datoriei naţionale nu este o problemă, cu condiţia ca aceste chletuieli să stimuleze o creştere economică sustenabilă, a apreciat Isabel Schnabel într-un interviu pentru publicaţia germană Der Spiegel.

„Creşterea datoriei publice este inevitabilă şi are sens în contextul acestei crize, atâta timp cât cheltuielile vor stimula creşterea sustenabilă”, a spus Isabel Schnabel pentru Der Spiegel. „Ar fi un dezastru economic pentru Europa dacă eliberarea fondurilor ar fi întârziată la nesfârşit. Dacă acest lucru se va întâmpla, Europa va fi nevoită să se gândească la soluţii alternative, însă asta va dura ceva timp”, a adăugat Schnabel, scrie Agerpres.

Fondul european de relansare în valoare de 750 miliarde de euro este o componentă cheie în răspunsul economic al blocului comunitar la criza provocată de pandemia de coronavirus, fiind compus din împrumuturi şi granturi. Însă acest fond trebuie ratificat de toate cele 27 de state membre, un pas pe care, pentru moment, Germania nu poate să îl facă.

Luna trecută, Curtea Constituţională a Germaniei a pus în aşteptare ratificarea fondului european de relansare, anunţând că va analiza o contestaţie formulată împotriva fondului european finanţat prin emiterea de datorii.

De asemenea, Isabel Schnabel, care este responsabilă pentru operaţiunile de piaţă la BCE, s-a declarat îngrijorată şi de posibilele ameninţări la adresa pieţelor financiare care ar putea apărea de pe urma activităţilor fondurilor speculative. Faptul că prăbuşirea fondului speculativ american Archegos Capital Management a provocat pierderi de ordinul miliardelor de dolari unor bănci europene precum Credit Suisse Group AG a fost un „semnal de avertisment că există riscuri sistemice semnificative”, a spus Schnabel.

România trebuie să transmită oficial Planul de Redresare şi Rezilienţă până la 30 aprilie, printr-un singur document integrat, potrivit Regulamentului (UE) 2021/241 al parlamentului European şi al Consiliului din 12 februarie 2021 de instituire a Mecanismului de redresare şi rezilienţă.