Olaf Scholz repinge cererea lui Trump ca statele NATO să-și crească bugetele de Apărare până la 5% din PIB

„Cinci procente ar însemna peste 200 de miliarde de euro anual, bugetul federal nu este nici măcar 500 de miliarde”, a afirmat cancelarul Scholz în timpul unui eveniment de campanie electorală la Bielefeld (centru). „Acest lucru ar fi posibil doar cu creşteri masive de taxe sau tăieri masive în multe domenii care sunt importante pentru noi”, a adăugat el.

Scholz a promis, totuşi, că Germania va respecta ţinta actuală din cadrul NATO de cel puţin 2% din PIB. Germania a atins acest prag anul trecut pentru prima dată de la sfârşitul celui de al Doilea Război Mondial.

„Garantez că vom continua să cheltuim 2% din PIB-ul nostru pentru apărare”‘, a spus cancelarul, adăugând: „Oricine spune că nu aceasta este calea de urmat trebuie să spună şi de de unde vor veni banii”.

Cheltuielile militare ale Germaniei au fost suplimentate printr-un fond special de 100 miliarde de euro creat la scurt timp după invazia rusă în Ucraina, care a pus în evidenţă starea precară a unora dintre armatele europene.

Rămâne însă neclar cum va menţine Germania acest nivel de cheltuieli pe termen lung, dată fiind situaţia bugetară strânsă şi regulile stricte împotriva creşterii deficitului, înscrise în legea fundamentală a ţării.

Aflat în campanie la Bielefeld, Olaf Scholz a mai afirmat că se opune oricăror livrări suplimentare de arme Ucrainei dacă acestea ar necesita tăieri din alte părţi ale bugetului.

„Sunt împotrivă să luăm aceşti bani de la pensii, sunt împotrivă să facem acest lucru prin tăieri de la guvernele locale, sunt împotrivă să investim mai puţini bani în căi ferate şi drumuri”, a mai spus social-democratul. „Deci, trebuie să finanţezi aceste sume în plus”, a adăugat el.

Scholz a afirmat că în parlament nu există o majoritate care să susţină suspendarea aşa-numitei „‘frâne a îndatorării”, limita strictă impusă împrumuturilor publice, pentru a finanţa ajutorul pentru Ucraina şi alte politici.

Guvernul de coaliţie tripartit al cancelarului Scholz s-a destrămat după luni de negocieri acerbe care nu au permis ajungerea la un acord privind bugetul pe 2025, iar pe 23 februarie vor fi organizate alegeri anticipate.

Săptămânalul Der Spiegel a scris săptămâna trecută că ministrul de Externe, Annalena Baerbock, şi cel al Apărării, Boris Pistorius, au făcut presiuni pentru trimiterea de arme în valoare de circa 3 miliarde de euro Ucrainei înaintea alegerilor, însă au fost blocaţi de Scholz.

„Dacă faci acest lucru, trebuie să spui şi de unde vine banii”, a insistat luni cancelarul german.

Citește și: