OMC: UE extinde acţiunea împotriva Chinei privind transferurile forţate de tehnologie

Această acţiune juridică se bazează pe o cauză iniţiată de UE în iunie 2018.

Prin acest demers, UE extinde şi aprofundează în mod semnificativ domeniul de aplicare al acţiunii sale în cadrul OMC împotriva măsurilor luate de China privind transferurile forţate de tehnologie. Această acţiune vine ca urmare a unor noi constatări privind incompatibilitatea măsurilor adoptate de China pentru aprobarea investiţiilor şi protecţia drepturilor de proprietate intelectuală ale întreprinderilor străine cu normele multilaterale convenite.

„Nu putem tolera ca întreprinderile din UE să fie nevoite să renunţe la tehnologii valoroase în schimbul realizării de investiţii în China. Această situaţie contravine în mod flagrant normelor pe care China s-a angajat să le respecte în momentul aderării la OMC. Astăzi, iniţiem o acţiune juridică mai amplă şi mai sistemică împotriva acestor practici ilegale, deoarece considerăm că este vorba de o problemă majoră ce afectează întreprinderile europene care desfăşoară activităţi comerciale în China. Este o chestiune care poate şi trebuie să fie soluţionată într-un cadru internaţional şi multilateral”, a declarat comisarul pentru comerţ, Cecilia Malmstrom.

În cererea sa revizuită adresată OMC, UE denunţă legislaţia chineză care reglementează: aprobarea investiţiilor în domeniul vehiculelor electrice (autovehicule alimentate cu tipuri noi de energie) şi al biotehnologiei (seminţe de cultură), domenii ce fac parte din sectoarele strategice ale planului „Made in China 2025” şi aprobarea întreprinderilor comune în diverse sectoare întrucât impune cerinţe de performanţă întreprinderilor străine care desfăşoară activităţi în China şi restrânge libertatea economică şi contractuală a întreprinderilor străine în ceea ce priveşte investiţiile şi transferurile de tehnologie.

Aşa-numitele cerinţe de performanţă obligă sau determină întreprinderile europene să îşi transfere tehnologiile către întreprinderi comune înfiinţate împreună cu parteneri din China, în schimbul aprobărilor administrative necesare acordate de autorităţile chineze. Întreprinderile străine sunt obligate, de asemenea, să desfăşoare activităţi de cercetare şi dezvoltare în China.

La momentul aderării la OMC, China s-a angajat să nu impună cerinţe de performanţă în schimbul aprobării investiţiilor şi să menţină libertatea contractuală a întreprinderilor în China, în special în contextul investiţiilor şi al transferurilor de tehnologie. Prin urmare, UE susţine că actualele măsuri de politică ale Chinei încalcă angajamentele legale asumate de această ţară.

Măsurile contestate joi completează chestiunile vizate de UE în cadrul primei sale acţiuni juridice iniţiate în iunie 2018. Cererea anterioară viza anumite dispoziţii ale Regulamentului privind importul şi exportul de tehnologie („TIER”) şi ale Regulamentului privind punerea în aplicare a Legii privind întreprinderile comune cu participare chineză şi străină la capital („Regulamentul JV”), deoarece contravin normelor OMC privind tratamentul egal pentru întreprinderile naţionale şi străine şi restrâng în mod nejustificat drepturile întreprinderilor din UE, printre altele în ceea ce priveşte brevetele.