Omul care a coordonat construcția noii legi pentru plata pensiei a 8 milioane de români face lumină: Pilonul II a fost creat pentru plata eșalonată. Ce spune președintele asociației administratorilor de fonduri
:format(jpg):quality(80)/https://www.economica.net/wp-content/uploads/2025/07/pensii-private-634x420.webp)
Amintim că pe masa Guvernului a ajuns un proiect de lege care reglementează plata pensiei private, act normativ care, de altfel, ar fi trebuit adoptat deja din urmă cu peste 13 ani, la 3 ani de la debutul sistemului, așa cum prevedea chiar legea de înființare.
AICI toate detaliile privind forma în care va putea fi încasată pensia privată
Principala modificare vizată de actul normativ amintit este eliminarea posibilității ca activul deținut de contributor să fie plătit în tranșă unică, adică omul să ridice banii din cont atunci când i se naște dreptul la pensie, așa cum se întâmplă acum. În acest context, primul aspect care merită amintit este că din cei aproape 200.000 de români care au încasat deja pensia de Pilon II în perioada ianuarie 2016 (când au început să fie vizibile plățile)- 30 martie 2025 (ultimele date ASF), peste 75kkyg% au optat pentru plata unică, sistem care nu va mai fi disponibil dacă legea de plată trece în forma propusă în prezent. Aceasta în ciuda faptului că aveau la dispoziție și posibilitatea de a încasa banii eșalonat, pe 5 ani, iar această a doua variantă le-ar fi adus și o reducere a taxării.
Așadar, cel puțin la actualul nivel al activului din conturile celor 8,3 milioane de participanți, plata unică este clar preferată, iar eliminarea ei va aduce nemulțumiri. În prezent, plata pensiei se face în baza unei norme ASF care propune cele două variante prezentate mai sus, adică plata integrală sau plata eșalonată, pe 5 ani. Propunerea legislativă discutată deja de Guvern, în primă lectură, vine și spune că plata pensiei se va face fie cu programare, pe maximum 10 ani și într-o sumă lunară egală cu indemnizația socială, fie sub formă de pensie viageră, cu o sumă lunară calculată de actuari. De ce ia România această decizie? Oficial sunt invocate impuneri europene sau de la nivelul OECD, însă lucrurile nu stau întocmai astfel, iar asupra acestui subiect vom reveni zilele următoare, pentru că Europa și mai ales OECD oferă modele mult mai liberale și mai orientate spre participanți.
În sistem sunt acum peste 36 de miliarde de euro, însemnând deja peste 10% din Produsul Intern Brut (PIB). Amintim că în sistemul de pensii administrate privat, Pilonul II, au intrat automat, la lansarea din 2009, toți salariații români cu vârsta între 18 și 35 de ani. De atunci, au intrat, de asemenea automat, toți debutanții în piața muncii. În condițiile în care angajatorii lor fac viramente către sistemul de asigurări sociale 4,75 puncte procentuale din contribuția totală de 25 de puncte procentuale pentru pensie merg automat în sistemul administrat privat.
Sistemul nu funcționează fără plăți eșalonate, oficial ASF
Într-un material publicat de www.studiifinanciare.ro, Daniel Armeanu, vicepreședintele ASF și omul care a coordonat practic conceperea proiectului de lege arată că sistemul a fost de la început gândit astfel încât presupună plata eșalonată, cum se întâmplă de altfel în multe alte țări UE și OECD.
„Pentru o corectă comparație, se observă că lump sum-ul în țările care au un sistem de tipul Pilonului 2 se realizează într-un procent ce variază între 20% și 30%, așa cum este prevăzut și în legea din Romania, cu excepția Bulgariei care este mult mai restrictivă și acordă lump sum doar pentru activele foarte mici, sub trei pensii minime. Mai mult, conform standardelor și bunelor practici internaționale lump sum-ul total se utilizează, de obicei, în cazurile în care activele cumulate sunt prea mici și nu sunt suficiente pentru acordarea unei pensii eșalonate (a se vedea Finlanda, Danemarca, Austria, Bulgaria, Slovacia etc.), așa cum este prevăzut și în legea din Romania. În concluzie, pentru a fi corecte, comparațiile trebuie făcute între sisteme similare de pensii iar legea de plată din Romania respectă toate standardele și bunele practici europene. De asemenea, legea de plată din Romania a fost supusă filtrelor OCDE în cadrul procesului de aderare la acest organism.”, notează oficialul ASF.
AICI găsiți întreaga analiză, inclusiv situația din alte țări cu sistem privat de pensii
Președinte APAPR: Putem face față plăților
Pe de altă parte, Radu Crăciun, președintele APAPR, a subliniat că sistemul este suficient de solid pentru a face față plăților. Redăm, mai jos, cele mai importante declarații făcute de Crăciun în prima conferință pe această temă:
„Oamenii trebuie ajutaţi să ia decizii corecte pe baza unor informaţii corecte şi complete. Ori riscul pe care îl vedem astăzi, în momentul în care, din păcate, informaţiile vehiculate nu sunt de o calitate foarte bună, este ca oamenii să ia decizii proaste. Şi pot să vă dau un exemplu, participanţi care, de exemplu, au optat astăzi ca să-şi retragă banii eşalonat, şi care, panicaţi de ceea ce citesc, s-au răzgândit şi vor să-şi retragă toţi bani deodată. Asta pentru ei înseamnă un cost suplimentar, înseamnă o pagubă, pentru că impoziţul pe care îl vor plăti va fi mai mare decât cel pe care îl plăteau în varianta plăţilor eşalonate. Deci, iată care este miza furnizării de informaţii corecte oamenilor”
„Aş vrea să clarific două lucruri care mi se par foarte importante, mai ales că le-am văzut foarte mult timp rostogolite în spaţiul public. Prima clarificare este următoarea: această lege are un impact neutru asupra sistemului de pensii private. Altfel spus, cu această lege sau în sistemul actual de plată a pensilor, nu există diferenţă din punct de vedere al impactului asupra fondurilor de pensii. Şi în situaţia actuală şi în situaţia preconizată de lege, banii vor ieşi din sistemul de pensii private într-o plată unică. Deci nu se pune problema aceea pe care am avut-o invocată, că este o amânare a plăţilor gândită de administraţiile de pensii private ca să beneficieze mai mult timp de aceşti bani”
„Deci ele nu se vor mai afla în fondurile de pensii private, ci vor ieşi către fondurile de plată. Aşadar, nu există nicio diferenţă, niciun mobil pentru administratori care să susţină o variantă sau cealaltă (…). Legat de acest aspect, vreau să mai fac o clarificare. Această lege de plată a pensiilor private nu are nicio justificare din punct de vedere al posibilităţii sau imposibilităţii fondurilor de pensii de a face plăţi. Fondurile de pensii sunt foarte lichide şi pot face faţă, fără nicio problemă, plăţilor, inclusiv vârfurilor de plăţi care vor veni”
„Este discrepanţă mare între volumul contribuţiilor şi cel al pensiilor. Sigur, se va mai schimba. Dar intrările de bani vor fi suficiente pentru a face plăţile chiar şi în acel vârf de plată. Posibil ca valoarea activelor să se plafoneze, pentru că intrările vor egala plăţile, dar nu se pune problema de a rămâne fără bani”