ONU insistă asupra necesităţii protejării datelor private

Această rezoluţie neconstrângătoare a fost adoptată prin consens, la iniţiativa Germaniei şi Braziliei, de către comisia Adunării Generale a ONU responsabilă de respectarea drepturilor omului şi va fi supusă în decembrie aprobării plenului Adunării, scrie Agerpres.

Ea ‘reafirmă dreptul la viaţă privată’ şi cere tuturor statelor ‘să respecte şi să protejeze acest drept, inclusiv în contextul comunicaţiei numerice’.

Fără să citeze SUA, aduse în atenţia lumii de cazul Snowden, textul cere guvernelor ‘să ia măsurile necesare pentru a pune capăt încălcărilor’ vieţii private.

Rezoluţia invită la ‘instituirea unor mecanisme naţionale’ independente de supervizare care vor putea să ceară socoteală guvernelor.

Dacă persoane particulare au fost victime ale ‘supravegherii ilegale sau arbitrare’, guvernele vor trebui ‘să le propună o soluţie eficientă, conformă obligaţiilor internaţionale în materie de drepturile omului’, recomandă rezoluţia.

Textul recunoaşte că ‘suspiciuni asupra securităţii pot justifica colectarea anumitor informaţii sensibile’, cu condiţia totodată ca statele să respecte ‘pe deplin’ drepturile omului.

Întreprinderile private au, de asemenea, responsabilităţi în acest domeniu, subliniază rezoluţia. Ea respinge argumentul potrivit căruia metadate în vrac şi nu date precise sunt colectate, subliniind că ‘unele metafate, odată compilate, pot informa asupra comportamentului, relaţiilor sociale, preferinţelor şi identităţii unui individ’.

Rezoluţia cere, de asemenea, Consiliului drepturilor omului din cadrul ONU să continue să urmărească acest dosar, atribuind – de exemplu – responsabilităţi unui trimis special.

Rezoluţia a fost susţinută de 65 de ţări, între care Franţa, Rusia şi mai multe state latino-americane. Potrivit diplomaţilor, negocierile au fost îndelungate şi dificile, un grup de ţări reunite în jurul SUA (Australia, Marea Britanie, Canada, Noua Zeelandă) depunând eforturi pentru a slăbi textul.

Într-un comunicat, Amnesty International îşi exprimă preocuparea faţă de presiunile exercitate de aceste cinci ţări, care ‘par mai dornice să-şi păstreze procedurile lor de supraveghere şi schimbul lor de informaţii decât să protejeze drepturile omului’.

Germania şi Brazilia au obţinut deja anul trecut votarea de către Adunarea Generală a ONU a unui text similar, dar mai puţin detaliat. Această iniţiativă fusese o urmare a dezvăluirilor fostului consultant al agenţiei americane de informaţii NSA Edward Snowden despre amploarea spionajului electronic efectuat de SUA, care ar fi vizat între alţii pe preşedinta braziliană Dilma Rousseff şi pe cancelarul german Angela Merkel.