ONU: Reducerea cu 6% a emisiilor globale preconizată până în 2035 este „insuficientă”

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Nivelurile totale la nivel mondial ale emisiilor de GES (…) care vor rezulta din punerea în aplicare a noilor planuri de acţiune privind clima ar trebui să atingă un vârf, apoi să scadă până în 2035, situându-se, în medie, cu 6% sub nivelurile din 2019″, se arată într-un nou raport al ONU, elaborat cu mai puţin de două săptămâni înainte de deschiderea celei de-a 31-a reuniuni a Conferinţei Părţilor (COP31) la Convenţia-cadru a ONU privind schimbările climatice (UNFCCC), care va avea loc în noiembrie în Antalya, Turcia.

Şi, chiar şi dacă ţările şi-ar pune în aplicare pe deplin planurile, precum şi obiectivele condiţionale, scăderea emisiilor ar ajunge doar la 9%.

Conform celui mai recent raport al Grupul interguvernamental de experţi în evoluţia climei (GIEC/IPCC), publicat în 2023, pentru a spera la limitarea creşterii temperaturilor la 1,5 grade Celsius în raport cu perioada preindustrială până la sfârşitul secolului – obiectivul cel mai ambiţios al Acordului de la Paris – este necesară reducerea emisiilor globale cu 43% până în 2030 şi cu 60% până în 2035, comparativ cu nivelul din 2019.

În raportul său de anul trecut, ONU anticipa o reducere cu 10% a emisiilor până în 2035, însă aceasta înainte de a lua în calcul efectele retragerii Statelor Unite din Acordul de la Paris şi în condiţiile în care multe ţări nu îşi publicaseră încă noile angajamente climatice. Anul acesta, raportul se bazează pe contribuţia naţională determinată (NDC) a 154 de ţări, care reprezintă aproximativ 70% din emisiile mondiale.

„Acest raport ne reaminteşte, încă o dată, de vânturile potrivnice cu care ne confruntăm în prezent”, a declarat Simon Stiell, coordonatorul programului ONU privind clima.

Chiar dacă „naţiunile rămân hotărâte şi merg mai departe”, aceste cifre „demonstrează încă o dată că progresele colective rămân în mod clar insuficiente”, a adăugat el.

„Punând accentul pe măsuri concrete menite să favorizeze o mai bună punere în aplicare, COP31 din Turcia poate să contribuie la remedierea unora dintre principalele lacune”, a concluzionat responsabilul.

În alte două rapoarte publicate de asemenea marţi, ONU subliniază că, în ceea ce priveşte adaptarea şi finanţarea, s-au înregistrat progrese, însă acestea sunt încă departe de a fi suficiente.

Fluxurile mondiale de finanţare destinate reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră au atins astfel o medie de 1.900 miliarde de dolari pe an în 2023 şi 2024, ceea ce reprezintă o creştere de 32% comparativ cu 2021 şi 2022, susţinută în mare măsură de investiţiile private, se precizează în raport.

Cu toate acestea, cifra rămâne mult sub nivelul necesar – un raport recent al Climate Policy Initiative (CPI), preluat de Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), estima aceste necesităţi de finanţare la 7.800 miliarde de dolari pe an până în 2030, apoi la 9.000 miliarde între 2031 şi 2035, notează AFP.