OPEC avertizează că preţurile scăzute ale petrolului au un efect negativ asupra economiei globale

Adaugă-ne ca sursă preferată

Conform raportului lunar din ianuarie al OPEC, cei 13 parteneri din grup au produs în prima lună a anului 32,33 milioane barili/zi (mb/d), cu 130.000 mai mult decât în decembrie, şi cu peste 2,3 mb/d peste limita nominală a organizaţiei, situată la 30 mb/d.

Chiar analiştii OPEC recunosc în raport că supraproducţia mondială de petrol a fost în 2015 de 2 mb/d.

Ţările responsabile de majorarea producţiei în ultima lună sunt Irak, Iran, Nigeria şi Arabia Saudită, în timp ce cantităţile din Angola, Algeria şi Venezuela au scăzut.

Aceste date sunt similare celor furnizate de Agenţia Internaţională a Energiei, care a semnalat săptămâna aceasta o creştere a producţiei în ţările OPEC, pe o piaţă deja saturată.

Barilul de petrol din OPEC s-a ieftinit în ianuarie cu 21 %, din cauza unui ‘exces de ofertă pe piaţa petrolului, încetinirii ritmului de creştere al economiei Chinei şi o neaşteptată scădere a cererii de combustibil de încălzire, datorată climei temperate din regiunile cheie pentru consum’.

Pe 20 ianuarie, barilul de petrol OPEP a fost cotat la 22,48 dolari, preţul cel mai scăzut începând de la mijlocul lui 2002.

‘Efectul negativ al puternicei scăderi a preţurilor petrolului începând de la mijlocul anului 2014 este mai mare decât beneficiile pe termen scurt şi pare că există ‘un efect de contagiune’ la multe compartimente ale economiei’, susţin reprezentanţii OPEC.

Printre aceste efecte se numără expunerea băncilor la sectorul petrolier, precum şi o inflaţie foarte scăzută în economiile dezvoltate şi o scădere a veniturilor fiscale rezultate din preţurile combustibililor.

‘Din cauza efectelor ‘marii recesiuni’, posibilitatea de creştere a cheltuielilor consumatorilor este limitată’, se menţionează în raport.

Arabia Saudită, care este responsabilă de o treime din producţia totală a OPEC, a impulsionat o strategie de preţuri mici, pentru a scoate din joc competitorii care aveau nevoie de o cotaţie mai ridicată pentru a supravieţui, şi pentru a-şi apăra astfel cota de piaţă.

Alte ţări ale cartelului, precum Venezuela, au susţinut necesitatea unei reuniuni extraordinare a OPEC pentru evaluarea situaţiei preţurilor, la care să participe şi alţi producători importanţi de ţiţei care nu fac parte din grup, precum Rusia.

Deşi toţi sunt de acord că există un exces de ofertă pe piaţă, OPEC, ca şi grup, nu vrea să îşi reducă producţia ‘în solidar’, pentru a nu-şi pierde cota de piaţă şi a solicitat şi concurenţilor săi să mai strângă robinetul.

Această strategie a preţurilor mici a generat divergenţe în sânul OPEC, care, la ultima sa reuniune ministerială, de la începutul lunii decembrie, nu a reuşit să stabilească o limită pentru oferta comună de petrol.

Totuşi, această strategie pare să funcţioneze, şi, pentru prima dată în şapte ani, producţia competitorilor OPEC se va reduce, cu 700.000 barili/zi.

Această diminuare se datorează scăderii investiţiilor, reducerii randamentului exploatărilor în SUA şi Canada, cantităţile mai mici extrase din câmpurile petrolifere mai vechi, potrivit analiştilor OPEC.

Din această scădere, 400.000 de barili pe zi mai puţin sunt în SUA.

Toţi experţii sunt de acord că strategia preţurilor mici este elaborată pentru a expulza producătorii alternativi, precum cei de petrol de şist, a cărui formulă de extracţie foarte scumpă este viabilă doar cu o cotaţie a barilului de 65 dolari.

În SUA, producţia a crescut de la 5 mb/d în 2008 până la o medie de 9,5 mb/d în 2015, datorită enormului succes al acestui tip de producţie, potrivit Departamentului american pentru Energie.

Scăderea producţiei competitorilor va determina creşterea cererii în cadrul cartelului, conform raportului OPEC.

Astfel, dacă în 2015 cererea de petrol a grupului era de 29,8 mb/d, anul acesta este estimat un nivel de 31,6 mb/d.

Pe lângă cerere, în 2016 OPEC preconizează o creştere mondială a consumului de 1,25 mb/d, până la un total de 94,21 mb/d, o cifră similară ultimelor calcule.

O mare parte din creşterea cererii se datorează ţărilor emergente, în pofida încetinirii creşterii în India şi China.