Operatorii telecom: România are nevoie de investiţii în infrastructură, nu de taxe adiţionale

Adaugă-ne ca sursă preferată

„La acest moment, aşteptăm să vedem în ce formă această iniţiativă va fi implementată. Dorim, însă, să ne exprimăm îngrijorarea în ceea ce o priveşte. Piaţa telecom din România se confruntă deja cu mari provocări în identificarea de resurse pentru finanţarea investiţiilor în reţelele fixe şi mobile de generaţie următoare. România are nevoie de investiţii în infrastructură, nu de taxe adiţionale pe acest segment. Sectorul telecom este deja printre cei mai mari contributori la bugetul de stat prin taxe şi impozite, un exemplu fiind licitaţia pentru spectrul 4G, în urma căreia statul a colectat aproape 700 milioane de euro din taxe de licenţă”, au declarat reprezentanţii Romtelecom şi Cosmote România la solicitarea MEDIAFAX.

Mai mult, asemenea măsuri sunt în contradicţie clară cu obiectivele naţionale şi europene de a stimula dezvoltarea societăţii informaționale.

„De asemenea, afectează capacitatea industriei de a finanţa dezvoltarea reţelelor 4G şi de fibră optică, cu prejudicii pe termen lung asupra dezvoltării întregii economii. Având în vedere aceste argumente, credem cu tărie că o asemenea decizie ar trebui reanalizată”, au mai spus reprezentanţii celor doi operatori telecom.

Cu afaceri de 462,8 milioane de euro în 2012, Cosmote România este al treilea operator local de telefonie mobilă.

Romtelecom a înregistrat afaceri de 619,6 milioane de euro în 2012 şi este unul dintre cei mai mari jucători locali pe piaţa telecomunicaţiilor fixe.

Ambii operatori sunt parte a grupului elen de telecomunicaţii OTE, controlat de grupul Deutsche Telekom.

Potrivit unui proiect de ordonanţă de urgenţă, companiile vor plăti un impozit pe construcţii speciale de 1,5% din valoarea construcţiei.

„Impozitul pe construcţii se calculeză prin aplicarea unei cote de 1,5% asupra valorii construcţiilor existente în patrimoniul contribuabililor la data de 31 decembrie a anului anterior, evidenţiată contabil în soldul debitor al conturilor corespunzătoare construcţiilor menţionate la art.2, din care se scade valoarea clădirilor, inclusiv valoarea lucrărilor de reconstruire, modernizare, consolidare, modificare sau extindere pentru clădirile închiriate, luate în concesiune, aflate în administrare ori în folosinţă, pentru care se datorează impozit pe clădiri, conform Titlului IX – Impozite şi taxe locale din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, de către contribuabil sau proprietar, după caz”, se arată în proiect.

Impozitul va fi aplicat pentru construcţii precum centrale hidroelectrice, staţii şi posturi de transformare, staţii de conexiuni, centrale termoelectrice şi nuclearo – electrice, piste şi platforme, sonde de ţiţei, gaze şi sare, rampe de încărcare – descărcare, coşuri de fum şi turnuri de răcire, iazuri pentru decantarea sterilului, heleştee, iazuri, bazine; ecluze şi ascensoare; baraje, jgheaburi pentru piscicultură, infrastructură transport feroviar, infrastructură drumuri: alei, străzi, autostrăzi, cu toate accesoriile necesare (trotuare, borne, semne de circulaţie, marcaje, etc), linii şi cabluri aeriene de telecomunicaţii (stâlpi, circuite, cabluri, traverse, console), platforme, turnuri şi piloni metalici pentru antene de radiofonie, telefonie mobilă, radio, tv, lacuri artificiale de acumulare, construcţii pentru transportul energiei electrice, canale de irigaţii.