Oprescu (ARB): În clipa de faţă e foarte greu de reparat pe planul credibilităţii răul produs de Ordonanţa 114

Adaugă-ne ca sursă preferată

„În clipa de faţă, ca să fiu foarte sincer, e foarte greu de reparat pe planul credibilităţii răul produs. Se mai poate repara pe planul stabilităţii. Şi e o problemă şi de stabilitate financiară, să nu ne ascundem după degete. Se poate repara aici dacă intrăm într-un dialog, dacă găsim soluţiile, dacă parametrizăm această iniţiativă astfel încât să devină funcţională. Ea nu este funcţională în clipa de faţă şi poate să producă efecte, dar pe planul credibilităţii părerea mea este că va dura foarte mult timp până când comunitatea investitorilor, până când mediul de afaceri îşi va recâştiga încrederea vizavi de predictibilitatea actului de guvernare”, a spus Sergiu Oprescu.

El a afirmat că iniţiativa l-a luat prin surprindere pentru că nu a fost discutată şi nici pusă în dezbatere publică.

„Încercăm să înţelegem care sunt nevoile administraţiei, nevoile guvernului, nevoile societăţii, ca să putem să venim cu răspunsuri coerente, validate de economia de piaţă pe aceste nevoi. Suntem prea „săraci” ca să inventăm şi să avem inovaţii care să se răzbune pe noi cu efecte de runda a doua. Preferăm să avem în fiecare clipă tipul acesta de dialog care să permită să ne dăm seama care sunt nevoile şi cum putem să adresăm acele nevoi”, a subliniat Oprescu.

El a spus în aceeaşi conferinţă de presă că băncile au fost chemate la Guvern ca să discute despre efectele ordonanţei 114 cu două ore înainte ca actul normativ să fie emis.

Potrivit reprezentaţilor ARB, asociaţia a primit săptămâna trecută o adresă de la Ministerul Finanţelor Publice (MFP) pentru a discuta săptămâna acesta despre politica monetară şi politica fiscală. La discuţii a fost invitată şi Banca Naţională a României. MFP a nu a precizat însă data şi ora exactă a discuţiilor, iar până vineri ARB nu a primit un răspuns cu privire la coordonatele întâlnirii.

Prin Ordonanţa 114/29 decembrie 2018, Guvernul a decis impozitarea activelor financiare ale băncilor în cazul unui nivel al ROBOR mai mare de 2%, contribuţie numită iniţial de autorităţi „taxă pe lăcomie”.