Opt din zece români susţin că statul implementează prea lent digitalizarea

Peste trei sferturi dintre români (75,4%) consideră că digitalizarea este "benefică" sau "foarte benefică", în timp ce 81,6% susţin că statul român se digitalizează într-un ritm prea lent, reiese dintr-un sondaj de opinie dat recent publicităţii și citat de Agerpres.
AGERPRES - D, 05 iul. 2026, 18:31
Opt din zece români susţin că statul implementează prea lent digitalizarea

Potrivit datelor centralizate de AtlasIntel, percepţiile negative în legătură cu digitalizarea au crescut de la ultimul sondaj realizat în martie 2026, când ponderea era de 4,2%, la 11,2% în iunie, „un semnal că susţinerea, deşi solidă, nu este necondiţionată şi trebuie să fie dublată de acţiune politică solidă”.

În toate cele trei valuri ale studiului (noiembrie 2025, martie 2026 şi iunie 2026), opt din zece români (84,3%, 86,6% şi 81,6%) au declarat că digitalizarea statului avansează „lent” sau „foarte lent”. În acelaşi timp, doar 8,6% cred că România este în prezent „destul de” sau „foarte” digitalizată. Pe ansamblu, percepţia majoritară s-a deplasat de la „puţin digitalizată” (51,8% în noiembrie 2025) la „parţial digitalizată” (40,8% în iunie 2026).

De asemenea, sprijinul pentru o digitalizare a statului care elimină prezenţa fizică la ghişeu a crescut de la 68,7% – în noiembrie 2025, la 77,5% – în iunie 2026, cu un vârf de 82,3%, în martie.

Pe acest fond, 88% dintre români aleg varianta online pentru o programare la spitalul de stat, iar 82% pentru obţinerea documentelor de la primărie sau plata taxelor. Singura excepţie este achiziţia bunurilor de folosinţă îndelungată, unde 74% preferă în continuare experienţa fizică.

Conform cercetării, accesul neautorizat la datele personale a devenit principalul risc perceput al digitalizării, cu 56,9% (în martie 2026) şi 52,3% – în iunie 2026.

Un raport recent al Comisiei Europene privind Deceniul Digital evidenţia faptul că doar 31% dintre români deţin competenţe digitale de bază, însă autoevaluarea subiectivă s-a îmbunătăţit constant: ponderea celor cu competenţe „scăzute” sau „foarte scăzute” a scăzut de la 19,1% – în noiembrie 2025, la 10,1% – în iunie 2026, în timp ce segmentul „mediu” avansează constant (de la 41,1% la 44,4% în acest val).

În ceea ce priveşte decalajul digital, rata de utilizare a serviciilor publice digitale este de 96% la tinerii de 18-29 de ani, faţă de doar 48,2% la persoanele de peste 70 de ani, respectiv de 90% în mediul urban, comparativ cu 61,5% în mediul rural.

Studiul realizat de AtlasIntel pentru Edge Institute a avut un eşantion format din 2.002 respondenţi, datele fiind colectate în perioada 17 şi 21 iunie 2026. Analiza comparativă integrează valurile anterioare – noiembrie 2025 (cu 2.250 de respondenţi, 12-19 noiembrie) şi martie 2026 (cu 2.325 de respondenţi, 4-10 martie).

Marja de eroare a cercetării este de +/-2 puncte procentuale, la un nivel de încredere de 95%.

Te-ar mai putea interesa și
Campanie masivă de phishing: DNSC avertizează că o nouă metodă de fraudă vizează posesorii de mașini
Campanie masivă de phishing: DNSC avertizează că o nouă metodă de fraudă vizează posesorii de mașini
Șoferii din România care utilizează servicii de mobilitate urbană sunt ținta unei noi campanii de atacuri cibernetice de tip phishing, desfășurată prin intermediul mesajelor de text.......
BVB a pierdut peste 6,81 miliarde de lei din capitalizare. Cele mai importante scăderi – Christian ’76 Tour, Sinteza și Bucur SA
BVB a pierdut peste 6,81 miliarde de lei din capitalizare. Cele mai importante scăderi – Christian ’76 Tour, ...
Bursa de Valori Bucureşti (BVB) a pierdut, în această săptămână, peste 6,81 miliarde de lei la capitalizare (-1%), ...
Șeful Uber dezvăluie cifrele din România: câți șoferi și câți clienți folosesc aplicația de ride sharing
Șeful Uber dezvăluie cifrele din România: câți șoferi și câți clienți folosesc aplicația de ride sharing
Unu din trei români a efectuat o cursă cu Uber, iar în total au fost efectuate 280 de milioane de curse de la lansarea ...
Sprijinul pentru meşteşuguri trebuie să însemne mai mult decât păstrarea unor tradiţii, consideră ministrul Economiei
Sprijinul pentru meşteşuguri trebuie să însemne mai mult decât păstrarea unor tradiţii, consideră ministrul Economiei
Sprijinul pentru meşteşuguri trebuie să însemne mai mult decât păstrarea unor tradiţii, iar produsele româneşti ...