Înfruntarea Macron – Le Pen pentru preşedinţia Franţei, explicată pe hartă

• este pentru prima dată când cele două mari partide care au dominat scena politică franceză nu au reprezentant în turul doi de scrutin;
• se anunţă cel mai bun rezultat pentru partidul de extremă-dreapta Frontul Naţional, chiar dacă sondajele îl dau câştigător pe Macron;
• a fost cel mai strâns scrutin prezidenţial din memoria recentă, nu mai puţin de patru candidaţi fiind cotaţi în sondaje cu şanse să ajungă în turul doi – rezultatele finale nu au dezamăgit, primii patru obţinând între 19% şi 24% din voturi;
• alegerile au loc în cel mai tensionat context internaţional din istoria recentă, agenda europeană fiind dominată de Brexit, conflictul din Orientul Mijlociu şi relaţia tensionată cu Rusia, toate în contextul accederii la Casa Albă a unui preşedinte imprevizibil, fără experienţă politică sau diplomatică anterioară, care s-a anunţat a fi un factor de schimbare în politica externă a Statelor Unite. După Brexit, alegerile din Franţa şi Germania (la toamnă) vor decide viitorul UE.

În primul tur al alegerilor din Franţa, Emmanuel Macron a câştigat multe departamente administrative care în 2012 au sprijinit Partidul Socialist al actualului preşedinte Francois Hollande. De cealaltă parte, Le Pen a câştigat în fiefurile Partidului Republican (centru-dreapta). Ambii finalişti au fost ajutaţi de performanţele slabe ale candidaţilor celor două partide istorice.

Una dintre puţinele excepţii de la această regulă a fost Parisul, care după ce a votat Hollande în 2012 a optat anul acesta pentru Jean-Luc Melenchon, candidatul comunist care a ieşit pe locul al patrulea. Hărţile de mai jos ilustrează evoluţia rezultatelor pe circumscripţii electorale în 2017 faţă de 2012.

Agenda protecţionistă economic a lui Marine Le Pen a ajutat-o să câştige în cele 10 departamente administrative cu cele mai ridicate rate ale şomajului din Franţa, în timp ce Macron a revendicat centrele universitare, zonele cu o pondere mai ridicată a absolvenţilor de studii superioare şi aglomerările de companii din sectorul digital.

Popularitatea lui Macron în Paris şi zonele limitrofe, cu o populaţie de peste 12 milioane de persoane, îi conferă candidatului independent de centru şapte din primele opt departamente din Franţa după populaţie. Pe de altă parte, nu se poate spune că Le Pen este preferată exclusiv în zonele rurale: candidata Frontului Naţional a câştigat în departamente care cuprind jumătate din primele 10 cele mai mari oraşe din Franţa: Marsilia, Nisa, Strasbourg, Montpellier şi Lille.

SURSA: BLOOMBERG