Orașul cu cel mai mic preţ la gigacalorie din lume, potrivit primarului

‘Suntem oraşul cu cel mai mic preţ la gigacalorie din lume. 77,6 lei. Toate cartierele sunt încălzite cu apă termală, mai avem doar câteva blocuri izolate, după ce din 2009 am reuşit să racordăm toate instituţiile publice, şcoli, grădiniţe. Practic, folosim schimbătoarele de căldură pentru transferul căldurii la apa curentă, apa geotermală fiind reinjectată în subsol’, a declarat primarul.

Punerea în valoare a resursei de apă geotermală a transformat Beiuşul în primul oraş din ţară încălzit majoritar cu apă geotermală. După implementarea proiectului nerambursabil de 4,3 milioane de euro, primăria mai are în plan un proiect ambiţios de parc acvatermal pe o suprafaţă de 10 ha, ce va impulsiona covârşitor turismul balnear în Beiuş, în strânsă legătură cu turismul montan din Apuseni.

Mândri din fire, locuitorii municipiului Beiuş şi-au păstrat din cele mai vechi timpuri dorinţa de a rămâne liberi şi propriii lor stăpâni. Argumentele istorice îi îndreptăţesc la acest sentiment. Municipiul de astăzi Beiuş a fost, de-a lungul timpului, unul dintre cele mai mari centre ale românismului din Ardeal, chiar dacă a cunoscut, pe rând, stăpâniri străine. Locuitorii de aici au avut, din cele mai vechi timpuri, propria organizare administrativă. Independenţa voievozilor şi cnejilor Beiuşului sunt confirmate, încă din 1263, de actele vremii şi recunoscute printr-o serie de ‘diplome’ emise de episcopii Oradiei Mari.

În anul 1441, înaintaşii beiuşenilor au obţinut cea mai mare victorie a tuturor timpurilor, declararea Beiuşului drept ‘primul oraş liber şi târg’ din ţinutul Bihorului. În baza acestei diplome, Beiuşul primeşte dreptul de a-şi alege anual un jude primar şi 12 juraţi, să judece pricini şi să aplice pedepse. Astfel au avut loc aici şi primele alegeri democratice, stipulate clar prin diploma emisă. Privilegiile obţinute, ca oraş liber şi târg, au fost păstrate şi reînnoite până în final la 1782, de împăratul Iosif al II-lea.

Oraşul a avut autonomie deplină în alegerea judelui primar şi ai celor 12 consilieri juraţi până în 1661, când Beiuşul a devenit reşedinţa paşei otomane. Situaţia se menţine până la eliberarea de sub paşalâcul turcesc şi trecerea sub dominaţia austro-ungară. Eliberat definitiv de sub orice ocupaţie străină, la 19 aprilie 1919, Beiuşul îşi va dovedi importanţa sa ca un centru românesc al acestei zone, mai cu seamă în anii 1940-1944, perioada în care trupele hortyste ocupaseră Bihorul.În perioada de după Dictatului de la Viena, Beiuşul devine oraşul de reşedinţă al judeţului Bihor.

De două decenii, an de an, de ziua oraşului, stabilită pe 19 aprilie, beiuşenii evocă, într-o întrunire festivă a Consiliului local, evenimentele istorice de eliberare de sub ocupaţia maghiară, depun coroane de flori la Monumentul martirilor neamului românesc Ioan Ciordaş şi Nicolae Bolcaş, membri ai Marelui Stat Naţional, ales la Alba Iulia.

Festivităţile din 2014 sunt continuate, timp de patru zile, şi cu programe distractive, cu concerte de muzică uşoară şi populară, pe gusturile tuturor locuitorilor, pentru toate vârstele.