Orașele din Europa Centrală și de Est au pus bazele strategiei pentru mobilitatea urbană, dar implementarea a rămas în urmă. București se remarcă prin sursele diversificate de finanțare – studiu PwC

Adaugă-ne ca sursă preferată

Dintre orașele care au trecut totuși la acțiune, peste două treimi folosesc platforme avansate de management al traficului, iar 61% promovează mobilitatea activă.

Conform Regulamentului TEN-T revizuit (privind rețeaua transeuropeană de transport), 431 de noduri urbane europene trebuie să adopte un PMUD până la sfârșitul anului 2027. În paralel, Directiva revizuită privind calitatea aerului înconjurător stabilește standarde noi sau actualizate pentru 12 poluanți, care trebuie respectate până în 2030.

”Raportul CEE Smart Cities Mobility Sprint 2026 arată cum orașele din Europa Centrală și de Est transformă mobilitatea urbană și transpun obiectivele ambițioase în soluții practice. Nu toate abordările pot fi preluate ca atare, dar datele arată clar că în regiune există modele care funcționează. Cei care au putere de decizie in orasele din regiune, au sansa de a invata unii de la alții, iar apoi de a adapta ceea ce funcționează la nevoile locale. Astfel, progresul va fi accelerat în întreaga regiune”, a declarat Anda Rojanschi (foto), PwC CEE Chief Markets Officer.

Unde se află Bucureștiul

Bucureștiul acordă o prioritate foarte ridicată PMUD, aflat în actualizare, iar foaia de parcurs pentru calitatea aerului necesită revizuire. Varșovia, Wrocław, Łódź, Gdańsk, Katowice, Rzeszów, Riga și Ljubljana au atât un PMUD sau un proces formal de elaborare a acestuia, cât și un plan pentru calitatea aerului. În alte orașe, situațiile diferă: Bratislava abordează calitatea aerului printr-un program regional, Košice urmează să își actualizeze planul, iar în Praga și Zagreb elaborarea unor documente aliniate noilor cerințe depinde de implementarea acestora la nivel național.

Belgradul și Liovul nu au încă o foaie de parcurs oficială pentru mobilitate inteligentă. Belgradul are însă un plan pentru calitatea aerului.

La finanțare, Bucureștiul este unul dintre exemplele pozitive din raport: folosește obligațiuni, împrumuturi și linii de credit dedicate. În aceeași categorie intră Łódź, primul oraș din Polonia cu obligațiuni verzi municipale, și Rzeszów.

Raportul include și Parcul Natural Văcărești printre studiile de caz privind mediul și reziliența urbană. Declarat în 2016 prima arie naturală protejată urbană din România, parcul conservă aproximativ 183 de hectare de zonă umedă și adăpostește 204 specii de păsări. Prin protejarea naturii și accesul la spații verzi, parcul contribuie la reziliența orașului și susține un mediu urban favorabil mobilității active.

Exemple de planificare și implementare

Raportul prezintă proiecte și soluții care ilustrează modul în care orașele pun în practică obiectivele de mobilitate:

Varșovia (Polonia): PMUD nou, cu guvernanță clară, zonă de transport curat și un model 3D al rețelei rutiere, realizat cu scanare laser și AI.

Wrocław (Polonia): singurul model propriu de simulare a traficului la nivel de oraș din țară și un departament dedicat participării cetățenilor.

Riga (Letonia): un ecosistem integrat de date de mobilitate, care a redus cu 10% timpul de planificare și modelare.

Ljubljana (Slovenia): PMUD adoptat în octombrie 2025 și un parteneriat public-privat încheiat pe 20 de ani, care prevede un sistem de mobilitate partajată cu 400 de mașini electrice

Ambiție strategică, implementare inegală

Raportul arată decalajul dintre ambiție și implementare pe fiecare dintre cele cinci arii:

Guvernanță: 45% dintre orașe raportează sprijin național insuficient, iar doar 12 au desemnat un responsabil pentru implicarea publicului.

Date, digitalizare și AI: doar 33% au infrastructură digitală complet operațională, iar 39% folosesc regulat AI în analiza datelor de mobilitate.

Finanțare: modelul actual atrage mai ușor bani pentru proiecte decât pentru operarea și mentenanța pe termen lung.

Competitivitate și reziliență: 83% vor să coreleze mobilitatea cu nevoile construcțiilor și logisticii, dar majoritatea își concentrează eforturile de reziliență energetică în principal pe vehicule mai curate și infrastructura aferentă.

Mediu: modernizarea și electrificarea transportului public reprezintă cea mai frecvent menționată măsură de reducere a poluării generate de transport. Restricțiile de acces auto și reforma parcărilor întâmpină însă rezistență politică și publică.

Direcții de acțiune

Raportul recomandă ca obiectivele de mobilitate și de calitate a aerului să fie reunite într-un singur program de implementare, cu indicatori, responsabili și finanțare clare. Orașele au nevoie și de sprijin național mai consistent, de capacitatea de a combina surse diverse de finanțare și de colaborare cu companiile și mediul academic.

Despre raport

CEE Smart Cities Mobility Sprint 2026 a fost realizat de PwC în ECE, împreună cu PSNM (The New Mobility Association) și EIT Urban Mobility. Analiza are la bază interviuri cu autoritățile locale din 18 orașe din 11 țări: Cehia (Ostrava, Praga), Croația (Zagreb), Estonia (Tallinn), Letonia (Riga), Polonia (Gdańsk, Katowice, Łódź, Rzeszów, Varșovia, Wrocław), România (București), Serbia (Belgrad), Slovacia (Bratislava, Košice), Slovenia (Ljubljana), Ucraina (Liov) și Ungaria (Budapesta). Raportul poate fi accesat aici.