Orban: Este inacceptabilă orice legătură între alocările din viitorul buget UE şi rata de absorbţie

„Noi considerăm că este inacceptabilă orice fel de legătură care se face între alocările care vor reveni statelor membre şi rata de absorbţie actuală a fondurilor UE”, a spus Orban, după Consiliul Afaceri Generale în care s-au discutat unele aspecte privind cadrul financiar multianual 2014-2020.

Oficialul român a afirmat „există un risc real ca, începând de la nivel tehnic, să fie împinsă în faţă ideea de a se face această legătură” între rata de absorbţie şi alocările viitoare, nu doar pentru România. „Inclusiv ţări care sprijină alocări prin politica de coeziune ar marşa la această idee – de a face această legătură. O propunere tehnică a fost făcută de Olanda deja. Este discutată la nivel de grup tehnic. Am transmis foarte clar că noi suntem împotriva acestei chestiuni. Mă aştept ca aceste propuneri să fie repetate pe diferite niveluri în negocierile privind viitorul buget”, a mai declarat Orban.

Ministrul a mai subliniat că România nu are ‘foarte multe state aliate’ în opoziţia faţă de ideea de a se face această legătură. „Sunt state din grupul care sprijină politica de coeziune care mai degrabă ar sprijini această idee. De ce o sprijină? Pentru că sunt nemulţumite de ce sume le vor reveni plecând de la propunerea Comisiei Europene” de buget, a spus ministrul afacerilor europene.

Unul din argumentele cu care România îşi susţine poziţia este acela că rata de absorbţie ‘este o fotografie la un anumit moment’ şi ‘poate evolua repede sau relativ repede’. „Ceea ce consemnăm astăzi poate să nu mai fie în vigoare peste câteva luni de zile”, a subliniat Orban, care a reiterat că, de la înfiinţarea ministerului pe care îl conduce, rata de absorbţie în cadrul politicii de coeziune s-a dublat, de la 3,7% la 7,4%, obiectivul fiind de a se ajunge la 20% până la sfârşitul anului.

Un al doilea argument este acela că România şi Bulgaria au început ultimele să utilizeze fonduri comunitare de postaderare. „Între timp am căpătat experienţă. Sunt anumite lucruri pe care le-am identificat şi care ştim că trebuie să fie corectate. Unele le putem corecta acum. Altele nu le vom putea corecta decât pe orizontul 2014-2020”, cum ar fi modul de coordonare a întregului proces, a explicat ministrul.

Consiliul Afaceri Generale a dezbătut luni unele aspecte specifice ale viitorului cadru financiar multianual al UE (2014-2020), precum creşterea economică bazată pe cunoaştere, securitatea şi cetăţenia. Din discuţii au fost excluse subiecte mai sensibile, precum politica de coeziune şi politica agricolă comună