Oros dorește o flexibilizare a normativelor europene în privința agriculturii ecologice, care ar trebuie să fie adaptate specificului statelor

„România este afectată de principalele provocări reprezentate de reducerea pesticidelor (cu 50%), reducerea fertilizanţilor (cu 20%), creşterea suprafeţei agricole cultivate ecologic (cu 25%) care presupune costuri şi preţuri mai mari şi reducerea cu cel puţin 10% a suprafeţei agricole prin acoperire cu caracteristici de peisaj de înaltă diversitate, toate acestea având ca efect reducerea producţiei europene de produse agro-alimentare, cu riscul de a fi compensate de importuri care nu respectă nici pe departe aceleaşi standarde şi cerinţe. Promovarea acestor ţinte ar trebui să fie făcută numai după analize aprofundate de impact şi soluţii alternative pentru fermieri”, a afirmat ministrul Agriculturii în cadrul videoconferinţei informale a Consiliului AgriFish organizată luni de preşedinţia croată a Consiliului UE.

Ministrul Oros a mulţumit pentru organizarea acestei dezbateri pe un subiect foarte important care vizează legăturile dintre noua reformă Politica Agricolă Comună (PAC) şi Pactul ecologic European şi, în speţă, Strategia „Farm to Fork” şi Strategia UE pentru biodiversitate pentru 2030, „Aducerea naturii înapoi în viaţa noastră”, considerând că obiectivele specifice stabilite în cele două strategii sunt adecvate în condiţiile în care se asigură resursele financiare pentru ca agricultorii să atingă ţintele propuse cu asigurarea securităţii alimentare.

În opinia sa, documentul de lucru al Comisiei sintetizează legăturile dintre noua reformă a PAC şi Pactul Ecologic European şi subliniază în mod corect capacitatea viitoarei PAC de a răspunde, teoretic, ambiţiilor acordului ecologic.

„Apreciem angajamentul Comisiei, dar care trebuie dublat şi de un cadru flexibil, adaptat nevoilor şi realităţilor specifice din fiecare stat membru, astfel încât fondurile alocate prin PAC să îşi dovedească eficacitatea”, a adăugat ministrul Agriculturii.

În privinţa noii propuneri a Comisiei referitoare la Cadrul Financiar Multianual, ministrul a subliniat că aceasta aduce o serie de elemente de noutate ca răspuns la noile provocări de la nivelul UE ca urmare a crizei determinate de pandemia COVID-19, dar şi la noile strategii publicate de către Comisie în ultimele luni. „Din acest punct de vedere, apreciem creşterea bugetului propus pentru PAC şi, în special, pentru dezvoltare rurală prin alocarea suplimentară a 16,5 miliarde de euro din pachetul privind „Next Generation EU”, a subliniat ministrul în intervenţia sa.

Potrivit MADR, România susţine finalizarea discuţiilor în ceea de priveşte Cadrul Financiar Multianual pentru perioada următoare, în vederea asigurării resurselor financiare necesare punerii în aplicare a noii PAC.