Paladiul, singurul metal preţios pe plus până în prezent, în 2013

Adaugă-ne ca sursă preferată

După ce mult timp a fost Cenuşăreasa metalelor preţioase, paladiul este singurul din această categorie care a înregistrat până acum, în 2013, o creştere de preţ şi – cel puţin deocamdată – pare a avea şanse de a termina anul pe plus. La polul opus, preţul aurului pare a se îndrepta spre prima scădere anuală din ultimii 13 ani. La rândul său, argintul a ajuns la minimul ultimilor 3 ani, iar platina a trecut, în iunie, prin minimul ultimilor 4 ani”, arată Silviu Pojar, sales manager Noble Securities – sucursala România. 

Toate metalele preţioase au încheiat primul semestru din 2013 în scădere, dar prin creşterea consistentă din iulie şi august, paladiul a fost singurul care a reuşit până în prezent să recupereze terenul pierdut. Astfel, după primele 6 luni ale anului, aurul se depreciase cu circa 26%, argintul cu aproximativ 35%, platina cu 13%, iar paladiul cu aproape 6%. 

„Preţul paladiului a oscilat în acest an între doi factori: pe de o parte, acesta a fost stimulat de deficitul de paladiu, în condiţiile unei cereri industriale în creştere (industria de catalizatori auto) şi a unei producţii de paladiu în scădere. Pe de altă parte însă, paladiul a respectat o anumită dinamică legată de segmentul de mărfuri din care face parte (respectiv, metalele preţioase), aşa încât a suportat, de exemplu, scăderi consistente ca efect al declaraţiilor preşedintelui Fed din iunie privind posibilitatea reducerii stimulentelor monetare, întărirea dolarului american diminuând interesul investitorilor pentru diferite alternative de investiţii”, explică Silviu Pojar. 

În iulie, preşedintele FED, Ben Bernanke, a făcut noi precizări privind condiţiile în care s-ar putea produce reducerea stimulentelor, arătând că politica monetară a FED nu are un parcurs prestabilit şi nu se grăbeşte să reducă stimulentele, deciziile urmând a fi în concordanţă cu evoluţia economiei SUA. Declinul dolarului american a ajutat metalele preţioase. Luna trecută, aurul a crescut cu circa 7%, argintul cu 1,3%, platina cu aproximativ 6,7%, iar paladiul cu aproape 10%. În prima decadă a lunii august, cu excepţia aurului, care a înregistrat o scădere nesemnificativă, metalele preţioase şi-au continuat aprecierea. 

De la începutul anului curent şi până la finalul şedinţei de tranzacţionare din 9 august, paladiul s-a apreciat cu circa 5,7%, în timp ce, în acelaşi interval de timp, preţul aurului a scăzut cu aproximativ 21,5%, al argintului cu circa 32%, iar platina s-a depreciat cu aproximativ 2,7%. 

„Cel puţin deocamdată nu se întrevăd fundamentele care ar putea susţine o revenire majoră a preţurilor aurului şi argintului până la sfârşitul acestui an, dar desigur că sunt posibile diferite corecţii”, consideră Silviu Pojar. 

În ceea ce priveşte paladiul şi platina, acestea au importante trăsături comune. Pe de o parte, cea mai mare parte a cererii pentru ambele metale preţioase provine din industrie. Pe de altă parte, ambele metale preţioase au, la nivel global, probleme cu producţia în scădere, ca urmare a conflictelor de muncă ce au avut loc în Africa de Sud, cel mai mare producător de platină la nivel mondial şi al doilea mare producător de paladiu, iar în cazul paladiului se adăugă problemele din Rusia, cel mai mare producător de profil din lume, ale cărei rezerve se pare că sunt în scădere. 

„Rezultatele economice pozitive raportate săptămâna trecută de Germania şi China au dat un nou impuls preţului paladiului, întrucât motoarele turate ale industriei vor susţine cererea de profil. Este de aşteptat o revigorare a economiei mondiale în 2014, aşa încât, cu o cerere industrială consistentă, în contextul actual, se pare că paladiul are şanse de a rămâne în atenţia investitorilor. Platina, la rândul său, a avut un parcurs bun în ultima perioadă, cu o creştere cumulată de circa 11% în iulie şi prima decadă a lui august. Deciziile FED din lunile următoare vor avea însă un impact semnificativ inclusiv asupra pieţei metalelor preţioase, determinând o volatilitate ridicată şi posibile corecţii în consecinţă”, subliniază analistul Noble Securities. 

Noble Securities – sucursala România este membru al Getin Noble Bank Group of Companies & Getin Holding 

Getin Noble Bank Group of Companies deţine bănci (retail banking, private banking, corporate banking), fonduri de investiţii, companii de consultanţă financiară şi imobiliară, leasing şi asigurări. Getin Holding deţine bănci, companii de leasing şi asigurări, precum şi alte companii în domeniul financiar în Polonia, Rusia, Ucraina, Belarus şi România. 

În 2011, Getin Noble Bank a realizat un profit net de 230 milioane euro, iar Getin Holding a obţinut un profit net de 250 milioane euro.