Papa Francisc păstrează Banca Vaticanului

Când Papa Francisc a fost ales, restructurarea IOR a fost considerată imediat unul dintre principalele şantiere ale reformei instituţiilor Vaticanului. Pentru mulţi, mai ales în Italia, IOR era simbolul opacităţii, al complicităţii involuntare sau nu a Vaticanului cu anumite organizaţii criminale.

‘Sfântul Părinte a aprobat o propunere privind viitorul IOR, reafirmând importanţa misiunii acestuia pentru binele Bisericii Catolice, a Sfântului Scaun şi a Statului Vatican. IOR va continua să servească cu prudenţă Biserica Catolică în lumea întreagă şi să-i furnizeze servicii financiare specializate’, a anunţat Sfântul Scaun.

Purtătorul de cuvânt al IOR, Max Hohenberg, a salutat imediat această ‘mare recunoaştere’ din partea Papei a ‘validităţii misiunii’ îndeplinite în ultimele 12 luni.

Pontiful argentinian, prin denunţarea cultului banului, stârnise mari aşteptări cu privire la IOR, numit în mod eronat ‘banca papei’, deoarece nu este vorba de o instituţie de credit.

Despre IOR, ‘unii spun că este mai bine, poate, să fie o bancă, alţii, să fie un fond de ajutor, alţii spun să fie închis. Eu ascult toate aceste voci’, spusese Papa în iulie 2013, întrebat despre viitorul instituţiei.

Papa argentinian a ales opţiunea care părea cea mai verosimilă: menţinerea instituţiei, însă mai bine controlată, bine încadrată, modernizată, integrată în noile structuri pe cale de finalizare, potrivit aceleiaşi surse.

Prin IOR tranzitează fondurile congregaţiilor active în lumea întreagă (şcoli, spitale, tabere de refugiaţi etc). Instituţiile catolice, angajaţii sau foştii angajaţi ai Vaticanului, ambasadele şi diplomaţii acreditaţi pot avea conturi la Istituto per le Opere di Religione