Paradoxul AI în comerțul alimentar. De ce investesc magazinele în tehnologii care nu și-au demonstrat pe deplin eficiența

Retailerii alimentari din economiile dezvoltate și puternic tehnologizate au mutat deja roboții din birouri, depozite și zonele nevăzute ale magazinelor direct printre consumatori în încercarea de a optimiza taskuri repetitive precum numărarea stocurilor, identificarea produselor lipsă de pe rafturi și reaprovizionarea autonomă a acestora. În  Japonia, spre exemplu, un mare retailer de tip convenience și-a pus roboții să curețe magazinele și să reaprovizioneze rafturile, reducând volumului de muncă al angajaților cu 30%.

Astfel, roboții bazați pe inteligență artificială ar putea în curând să îndeplinească și unele roluri orientate către clienți, cu condiția ca problemele de siguranță să fie rezolvate și acceptarea din partea consumatorilor să crească.

Va mai dura probabil un deceniu până când va deveni obișnuință ca roboții cu AI să „conviețuiască” în pace printre consumatori însă și acum, când AI-ul este integrat cu precădere în zonele operaționale ale business-urile, există numeroase provocări. Cele mai importante sunt legate de ROI – în ce se transformă investiția, în profit sau pierdere?

În 2026, 47% dintre managerii companiilor de retail din Europa consideră adoptarea AI și a automatizării drept una dintre principalele trei priorități, însă doar 3% raportează un impact în profit (EBIT) de peste 5% din investițiile realizate până în prezent, potrivit raportului The State of Grocery Retail 2026: Europe, publicat de McKinsey & Company împreună cu EuroCommerce, pe baza unui sondaj realizat în rândul a peste 35 de CEO din sector și a peste 15.000 de consumatori din 14 țări europene.

AI-ul poate înlocui 40-50% dintre activitățile de rutină

La nivelul actual de dezvoltare, agenții  AI au potențial extraordinar în zona operațională, pot ridica nivelul bunelor practici și pot reduce costurile în toate operațiunile unui retailer alimentar. Cu ajutorul AI-ului, retailerii alimentari pot automatiza activități complexe sau care consumă multe resurse, pot gestiona sarcini de rutină, completând munca personalului administrativ, a lucrătorilor din domeniul cunoașterii și a angajaților din magazine și lanțuri de aprovizionare.

Potrivit raportului McKinsey, 40–50% dintre activitățile de rutină din sediile centrale ale retailerilor alimentari ar putea fi automatizate de agenți AI, sporind productivitatea și permițând echipelor să stimuleze inovația și creșterea.

Din datele companiei, mai mulți retaileri alimentari experimentează de unele beneficii. Exemplele includ negocieri automatizate cu furnizori mai mici, managementul performanței pe categorii și magazine, introducerea datelor, rezolvarea excepțiilor în procesele de comandă și gestionarea întârzierilor în livrările furnizorilor prin identificarea unor soluții alternative (cum ar fi alte surse sau rute).

„Având în vedere amploarea transformării pe care o presupune AI-ul agentic, ar putea dura câțiva ani până când retailerii alimentari vor valorifica pe deplin potențialul. Totuși, cei care se mișcă devreme pot crea un avantaj competitiv prin testare și învățare, așa cum s-a întâmplat în trecut cu analitica avansată”, transmite compania.