Parchetul General redeschide dosarul Revoluţiei

Procurorul general interimar, Bogdan Licu, a anunţat marţi că a dispus redeschiderea urmăririi penale în dosarul Revoluţiei, potrivit Agerpres.
Economica.net - mar, 05 apr. 2016, 14:55
Parchetul General redeschide dosarul Revoluţiei

Bogdan Licu a declarat, într-o conferinţă de presă, că această decizie a fost luată după ce a cerut de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie dosarul Revoluţiei, pentru a analiza temeinicia şi legalitatea soluţiei dispuse în cauză, având în vedere atât plângerea depusă de preşedintele Asociaţiei 21 Decembrie 1989, Teodor Mărieş, împotriva acestei hotărâri, dar şi discuţiile care au avut loc în spaţiul public.

‘Ca urmare a analizării soluţiei, astăzi, am dispus din oficiu infirmarea ordonanţei nr. 11/P/2014 din 14 octombrie 2015 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia Parchetelor Militare şi redeschiderea urmăririi penale în cauză, redeschidere ce urmează a fi supusă confirmării judecătorului de cameră preliminară din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie’, a spus Bogdan Licu.

El a explicat că această măsură a fost dispusă, întrucât a constatat că soluţia de clasare dată de Parchetul Militar este netemeinică şi nelegală, ‘fiind adoptată pe baza unor cercetări incomplete, cu ignorarea unor informaţii, date şi documente esenţiale referitoare la evenimentele din 1989, aspecte care au condus la stabilirea unei situaţii de fapt incomplete şi, sub unele aspecte, eronate, iar, pe cale de consecinţă, la o greşită încadrare juridică a faptelor, toate acestea zădărnicind aflarea adevărului şi identificarea tuturor făptuitorilor, precum şi a făptuitorilor din spatele făptuitorilor’.

Procurorul general interimar a mai spus că, din modul de desfăşurare a anchetei la Parchetul Militar, rezultă că nu a existat o preocupare pentru stabilirea unor aspecte esenţiale referitoare la evenimentele din perioada 17 – 30 decembrie 1989.

În opinia lui Bogdan Licu, stabilirea corectă a situaţiei de fapt în această cauză nu se poate face fără analizarea în detaliu a tuturor circumstanţelor anterioare, concomitente şi ulterioare evenimentelor şi fără luarea în considerare a factorilor externi, care au contribuit la căderea guvernelor comuniste din Europa de Est.

‘Am constatat astfel că procurorii, deşi au efectuat un număr mare de acte de urmărire penală în cauză, nu au valorificat informaţii importante furnizate de acestea, dar nici informaţii furnizate de numeroase lucrări care se referă la aceste evenimente, în multe din aceste cărţi, rapoarte, jurnale, monografii fiind prezentate documente şi mărturii extrem de importante în economia anchetei’, a adăugat Bogdan Licu.

De asemenea, procurorii militari nu au făcut niciun demers în vederea declasificării documentelor care au stat la baza elaborării raportului Comisiei senatoriale privind acţiunile desfăşurate în Revoluţia din decembrie 1989, în condiţiile în care această comisie a efectuat mii de audieri şi a obţinut documente de la Ministerul Apărării, Ministerul de Interne şi SRI. Parte din stenogramele audierilor efectuate de această comisie senatorială şi fragmente din documentele prezentate de instituţiile statului au fost publicate în multe cărţi apărute în ultimii 26 de ani.

‘Deşi SRI a întocmit un document amplu referitor la evenimentele din decembrie 1989, acesta nu se regăseşte în dosarul de urmărire penală şi nici nu rezultă că s-ar fi făcut vreun demers în vederea obţinerii acestuia. De asemenea, nu au fost făcute demersuri în vederea obţinerii unor documente extrem de importante din arhivele unor autorităţi/instituţii publice – spre exemplu fondul din 1989 al MApN. În această cauză, nu s-au efectuat activităţi absolut necesare stabilirii condiţiilor în care s-a deschis focul în fiecare caz în parte. În cele mai multe dintre cazurile în care este vorba despre decesul unor persoane nu au fost făcute autopsii, fără să existe vreo justificare pentru neefectuarea acestora. Rapoartele de constatare medico-legale sunt, în general, foarte sumare’, a mai declarat Bogdan Licu.

În plus, nu a fost recuperată muniţia cu care s-a tras asupra persoanelor rănite sau decedate, iar la dosar nu există vreo justificare în acest sens.

‘Puţinele expertize balistice efectuate nu au stabilit decât tipul muniţiei folosite, precum şi tipurile de armă care o utilizează, dar armele cu care s-a tras efectiv nu au fost identificate, pe cale de consecinţă nici trăgătorii; nu au fost identificate toate forţele militare sau civile participante la reprimarea manifestanţilor’, a susţinut Licu.

Totodată, cele mai multe dintre audierile persoanelor care ar fi putut furniza informaţii utile sunt sintetice, unele de-a dreptul formale.

‘Am apreciat în aceste condiţii că modul în care s-a desfăşurat ancheta nu corespunde exigenţelor CEDO în ceea ce priveşte obligaţia statului de a efectua o anchetă efectivă. De asemenea, am constatat că, în această cauză, contrar afirmaţiilor procurorilor militari, nu a intervenit prescripţia răspunderii penale. (…) În ceea ce priveşte infracţiunile de omor şi omor calificat, precum şi infracţiunile intenţionate urmate de moartea victimei, prin raportare la dispoziţiile art.153 alin.(2) lit.b) şi alin.(3) din Codul de procedură penală, acestea au devenit imprescriptibile. În cauză urmează să se efectueze cercetări şi în ceea ce priveşte infracţiunile de genocid, contra umanităţii şi război, întrucât din analiza probelor administrate, contrar opiniei procurorilor militari, rezultă indicii temeinice şi cu privire la săvârşirea unor astfel de infracţiuni’, a încheiat Bogdan Licu.

Pe 14 octombrie 2015, Parchetul Militar a clasat dosarul privind evenimentele din decembrie 1989, care au avut ca rezultat decesul a 709 persoane, rănirea a 1.855 de persoane prin împuşcare, rănirea a 343 în alte împrejurări şi reţinerea a 924 de oameni.

Parchetul Militar a dispus atunci clasarea dosarului sub aspectul infracţiunilor de propagandă de război, genocid, tratamente neomenoase, infracţiuni de război contra proprietăţii şi altor drepturi, respectiv infracţiuni contra umanităţii, reţinându-se că faptele cercetate nu sunt prevăzute de legea penală, nefiind caracterizate de tipicitate în raport cu normele legale incriminatoare.

Totodată, s-a dispus clasarea sub aspectul infracţiunii de omor, tentativă de omor şi instigare la infracţiunea de omor, reţinându-se, după caz, împlinirea termenului de prescripţie a răspunderii penale sau existenţa autorităţii de lucru judecat, dar şi faptul că decesul nu s-a datorat unei fapte prevăzute de legea penală sau că fapta nu există.

Tot în dosarul Revoluţiei, procurorii au dispus: clasarea sub aspectul infracţiunii de ucidere din culpă, reţinându-se că faptele nu sunt prevăzute de legea penală; clasarea sub aspectul infracţiunii de lovire sau alte violenţe şi instigare la infracţiunea de lovire sau alte violenţe, reţinându-se, după caz, că fapta nu există sau nu este prevăzută de legea penală, respectiv că s-a împlinit termenul de prescripţie a răspunderii penale; clasarea sub aspectul infracţiunii de vătămare corporală şi instigare la infracţiunea de vătămare corporală, reţinându-se că s-a împlinit termenul de prescripţie a răspunderii penale.

În plus, procurorii au decis clasarea dosarului sub aspectul infracţiunii de lipsire de libertate în mod ilegal şi instigare la infracţiunea de lipsire de libertate în mod ilegal, reţinându-se, după caz, împlinirea termenului de prescripţie a răspunderii penale sau existenţa autorităţii de lucru judecat, dar şi existenţa unei cauze de neimputabilitate, respectiv eroarea; clasarea sub aspectul infracţiunii de furt şi distrugere, reţinându-se împlinirea termenului de prescripţie a răspunderii penale; clasarea sub aspectul infracţiunii de ultraj, reţinându-se împlinirea termenului de prescripţie a răspunderii penale; clasare sub aspectul infracţiunii de purtare abuzivă şi instigare la infracţiunea de purtare abuzivă, reţinându-se că a intervenit amnistia.

Ulterior, aproximativ 150 de revoluţionari au depus la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie plângeri împotriva deciziei procurorilor. Un proces separat a deschis şi Asociaţia 21 Decembrie.

După ce instanţa supremă a respins acţiunea în justiţie a Asociaţiei 21 Decembrie, Teodor Mărieş a depus o nouă plângere la Parchetul General, iar acest ultim demers a dus la redeschiderea dosarului.

Te-ar mai putea interesa și
Guvernul australian a blocat un proiect minier care amenința Marea Barieră de Corali. Ecologiști salută o decizie istorică luată de puterea de la Canberra
Guvernul australian a blocat un proiect minier care amenința Marea Barieră de Corali. Ecologiști salută o decizie istorică ...
Guvernul australian a anunţat miercuri că a blocat un proiect de mină de cărbune ce ameninţa Marea Barieră de Corali, clasată în patrimoniul mondial UNESCO, o decizie "istorică" salutată de......
Moscova vrea să impună o taxa pe profiturile excepționale realizate de marile companii
Moscova vrea să impună o taxa pe profiturile excepționale realizate de marile companii
Rusia analizează introducerea unei taxe unice, voluntare, pe profiturile excepţionale ale marilor companii, a anunţat ...
Zelenski, aflat în vizită la Londra, le cere aliaților săi avioane de luptă
Zelenski, aflat în vizită la Londra, le cere aliaților săi avioane de luptă
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, care joi este aşteptat la Bruxelles pentru a participa la summitul Uniunii Europene, ...
Ancheta privind doborârea zborului MH17 a fost suspendată. Există indicii solide că Putin a autorizat transferul sistemului de rachete BUK care a lovit avionul, dar probele strânse sunt insuficiente
Ancheta privind doborârea zborului MH17 a fost suspendată. Există indicii solide că Putin a autorizat transferul sistemului ...
Anchetatorii internaţionali care cercetează doborârea avionului Boeing 777 al companiei Malaysia Airlines (zborul MH17) ...