Parlamentarii Consiliului Europei atrag atenţia în legătură cu supravegherea în masă sub pretextul luptei antiteroriste

Supravegherea la scară largă a populaţiei, sub acoperirea luptei antiteroriste, aşa cum arată dezvăluirile făcute de Edward Snowden, fost colaborator al Agenţiei pentru Securitate Naţională a SUA (NSA), pune în pericol drepturile fundamentale ale omului, relevă un raport adoptat marţi la Strasbourg de membrii Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE).

”Nu se va obţine nimic în schimbul acestui abandon al libertăţilor noastre”, a susţinut raportorul APCE în acest dosar, deputatul olandez Pieter Omtzigt. El s-a declarat convins că dezbaterile actuale din Franţa pentru ‘legalizarea’ supravegherii în masă ‘merg în direcţia greşită’.

Supravegherea în masă ‘nu a contribuit la prevenirea atentatelor teroriste’, constată rezoluţia APCE. Între altele, textul menţionează că ‘resurse care ar putea servi la prevenirea atacurilor sunt redirecţionate către supravegherea în masă, lăsând libere să acţioneze persoane potenţial periculoase’.

Membrii APCE consideră că este ‘indispensabil’ ca serviciile de informaţii ale statelor europene să se doteze cu un cod de conduită, care ‘să pună capăt operaţiunilor de supraveghere masivă nelimitată’.

Serviciile de informaţii trebuie să fie mai mult controlate de justiţie şi de parlamente, susţine APCE, care le cere ţărilor europene să acorde o ‘protecţie credibilă şi eficientă’ avertizorilor de integritate (whistleblowers), precum Edward Snowden, considerat un ‘adevărat patriot’ de către deputatul Pieter Omtzigt.

Edward Snowden, care a transmis presei zeci de mii de documente ce demonstrează operaţiunile de supraveghere generalizată desfăşurate de NSA, riscă până la 30 de ani de închisoare în SUA, unde este urmărit pentru trădare, spionaj şi furt de documente aparţinând statului. El se află în prezent în Rusia.