”Ne aşteptăm ca la finalul acestei săptămâni preşedinţia irlandeză a Consiliului UE să vină pe masă cu un compromis în Consiliu şi ne aşteptăm ca acest subiect să fie dezbătut intens la Consiliul European de săptămâna viitoare. De îndată ce preşedinţia irlandeză va veni cu o nouă propunere de compromis, Parlamentul European, la nivelul co-raportorilor şi al liderilor de grupuri parlamentare, va reacţiona. Dar dacă preşedinţia irlandeză a Consiliului UE propune tăieri, reacţia Parlamentului European va fi una foarte fermă şi PE nu va vota un buget care ar propune tăieri periculoase pentru România sau pentru vreun alt stat membru al Uniunii Europene”, a declarat Mureşan, într-o întâlnire cu un grup de jurnalişti români, cu o zi înainte de o dezbatere pe această temă în plenul PE.
Potrivit vicepreşedintelui grupului europarlamentar al Partidului Popular European, cetăţenii europeni aşteaptă ca Uniunea să facă mai mult în următorii ani şi să sprijine în continuare fermierii şi regiunile, dar şi să investească mai mult în securitate, apărare şi competitivitate.
”Ca atare, UE nu poate face mai mult cu acelaşi buget. Dacă aşteptăm mai mult de la Uniunea Europeană, e nevoie de o creştere a bugetului, iar dacă statele frugale insistă pe tăieri, problemele şi provocările UE nu vor dispărea. Ele vor trebui rezolvate la nivel naţional, separat, şi în cele din urmă şi sumele pe care vor trebui să le cheltuiască vor fi mai mari. Ca atare, aşteptăm ca cei care reprezintă România în Consiliul European şi asigură pregătirea României pentru Consiliul European să reuşească să impună în Consiliu ceea ce am reuşit şi noi în Parlamentul European – un buget peste proiectul iniţial al Comisiei Europene, un buget care să fie suficient pentru România”, a explicat Siegfried Mureşan.
Acesta s-a referit şi la ţările candidate la aderare, precizând că în poziţia Parlamentului European este prevăzută o clauză obligatorie de revizuire, ceea ce înseamnă că, dacă în perioada 2028-2034 Uniunea Europeană se va extinde, atunci va avea loc o revizuire a bugetului Uniunii Europene la acel moment pentru a se aloca noilor state membre sumele care li se cuvin ca noi state membre.
”Acum le alocăm banii care li se cuvin ca state candidate, dar în prezent nu ştim când va adera Republica Moldova, în ce condiţii, ce reguli specifice va negocia ca parte a tratatului său de aderare. De asemenea, nu ştim care va fi nivelul său de dezvoltare economică, cât va fi PIB pe cap de locuitor în Republica Moldova, comparativ cu media Uniunii Europene, aşadar nu ştim câte fonduri se cuvin şi, în consecinţă, nu putem face acum o evaluare precisă pentru viitoarele state membre”, a mai spus eurodeputatul.
Parlamentul European va găzdui miercuri dimineaţă o dezbatere consacrată analizării evoluţiilor negocierilor privind următorul CFM de când eurodeputaţii şi-au prezentat solicitările în aprilie anul trecut.
În poziţia sa privind cadrul financiar multianual 2028-2034, adoptată în aprilie, PE a cerut o creştere de aproximativ 10% faţă de propunerea din iulie 2025 a Comisiei Europene, pentru a sprijini priorităţi esenţiale precum apărarea şi securitatea, competitivitatea şi politicile de coeziune şi agricultură.
Eurodeputaţii au propus, de asemenea, noi surse de venituri pentru bugetul comun, pentru a reduce presiunea asupra contribuţiilor guvernului UE, între care o taxă pe serviciile digitale, o taxă pe jocurile de noroc online, o extindere a mecanismului de ajustare a carbonului la frontieră şi o taxă pe câştigurile de capital din criptoactive.
Proiectul privind poziţia de negociere a Consiliului UE în timpul preşedinţiei cipriote a propus o reducere de 2% în comparaţie cu propunerea Comisiei. Pentru adoptarea viitorului CFM este necesară aprobarea Parlamentului European, cu majoritatea absolută a eurodeputaţilor.