1EUR = 4.7791 RON | Bucureşti 8 º

Opinii

Parteneriat între stat şi sectorul privat pentru investiţii. Consolidare bugetară şi justiţie socială

A.Consolidare bugetară :

În finalul lui August 2019, veniturile bugetare au reprezentant aproximativ 19.8% din PIB, ceea ce reprezintă o scădere în raport cu finalul anului 2018 când guvernul a reușit să încaseze venituri doar în proporție de 31.1% din PIB, ceea ce înseamnă o scădere în raport cu finalul lui 2015 : 33.1% din PIB. Astfel, Romania este pe ultimul loc în Uniunea Europeana la acest capitol, media europeană situând-se la 42.2%.

24 oct, 2019 | Mihai Precup | ECONOMICA.net

Trebuie de asemenea menționat că la finalul lui august 2019, veniturile fiscale au reprezentat decât 9.8% din PIB, în scădere faţă de 15% din PIB în decembrie 2018, respectiv 19.6% din PIB în decembrie 2015.

România se clasează astfel pe ultimul loc Uniunea Europeană în ceea ce privește gradul redus de colectare al veniturilor fiscale, care este mult sub rata legală (16% pe profit, 5% pe dividende, respectiv de 19% la TVA).

Ca măsuri aş propune, revizuirea excepțiilor la impozitare stabilite prin lege şi asprirea sancțiunilor fiscale. În plus, economia subterană trebuie redusă, la fel şi evaziunea fiscală.

Eliminarea pensiilor speciale şi creșterea vârstei de pensionare efective.

B.Soluții de justiție socială :

Impozitul progresiv poate reprezenta o soluție pentru redistribuirea bogăției între clasele sociale şi stimularea creșterii economice în România. Keynes spunea că pentru a creşte consumul, respectiv a favoriza creșterea economică, trebuie sa existe o taxare mai agresivă a veniturilor mai ridicate.

În acelaşi timp, trebuie redusă povara fiscală pentru salariați care astăzi este pe la 45% din salariul brut la 30% în următorii ani, ceea ce ar conduce la creșteri salariale nete şi la creșterea puterii de cumpărare a salariaților.

Stimulăm participarea salariaților în profitul marilor companii localizate în România, care să fie reflectat într-un bonus limitat la 3 salarii şi în limita a 10% din profit. Regimul fiscal al acestui bonus să nu fie unul aplicabil salariilor ci să existe doar o impozitare pe profit.

Pentru diasporă aş propune scutirea de impozite pentru profiturile şi veniturile obținute din străinătate şi investite în România.

Acordarea ajutoarelor de stat către companii cu grad ridicat de productivitate. Trebuie notat că astăzi undeva la 6000 de companii generează 75% din PIB-ul României.

C. Parteneriat între stat şi sectorul privat pentru investiții

Un spaţiu fiscal mai mare îi lasă României loc pentru a compensa scăderea în investițiile nominale.

Spaţiu fiscal vs investiţii nominale

(w500) Parteriat

În acest grafic am vrut să arăt avantajul comparativ al României în termeni de spațiu fiscal în raport cu celelalte ţări europene.

Pentru început, dați-mi voie să menționez pentru cei mai puțin tehnici că spațiul fiscal reprezintă procentajul datoriei publice în PIB.

În acest grafic, puteți vedea că majoritatea țărilor din afara Zonei Euro beneficiază de un spațiul fiscal mai mare, decât media europeană ceea ce poate permite o compensare a reducerii în termeni nominali a investițiilor private printr-o creștere a investițiilor publice.

Se poate observa cu ușurință că cele mai multe dintre economiile din afara Zonei euro sunt în partea stângă a punctului de culoare galbenă ce reprezintă media Uniunii Europene.

Crearea de instrumente financiare extrabugetare

Instrumentele financiare pot genera un efect multiplicator enorm pentru fondurile investite de statul român. În cazul Bank Gospodarstwa Krajowego, statul polonez a contribuit cu 1.5 miliarde şi au ajuns să ruleze finanțări şi activităţi de aproape 10.6 miliarde de euro în 2013.

Permite finanțarea unor sectoare strategice fără a pune presiune pe deficitul bugetar. Faptul că statul va crea instrumente financiare cu o personalitate juridică distinctă de ceea a Guvernului României va permite reluarea unor proiecte de investiții strategice majore pentru România fără ca aceste investiții să fie consolidate în deficitul bugetar.

Instrumentele financiare trebui să fie create pentru a răspunde la cerințele întreprinderilor mici şi mijloci din piaţă. Prin accesul direct la finanțările ieftine venite de la instituțiile financiare internaționale, astfel se poate transfera direct avantajul financiar primit de la instituții financiare internaționale către economia reală, atât prin finanțarea la un preț redus a IMM-urilor românești, cât şi prin îmbunătățirea accesului lor la creditare.

Mobilizează capitalul privat în finanțarea proiectelor de interes public. Deoarece în spatele acestor instrumente financiare va fi statul român în parteneriat cu instituțiile financiare internaționale, acest lucru va fi un motiv de garanție pentru investitorii privați în a investi în proiecte de interes public în care în mod normal nu ar fi investit datorită lipsei de încredere.

Poate să realizeze parteneriate cu instituțiile financiare internaționale pentru a finanța proiectele strategice pentru România. Astfel, statul român ar putea lucra cu instituțiile financiare care propun finanţări semnificativ mai ieftine pentru perioade mai lungi de timp, în loc să folosească accesul la piețele financiare pentru a se finanţa, aşa cum se întâmpla astăzi.

Unitate de asistență tehnică în cadrul Ministerului de Finanțe

Asistență tehnică poate ajuta atât guvernul cât şi autoritățile locale din România să pregătească proiecte de investiții folosind banii oferiți pentru asistenţă tehnică de la Comisia Europeană şi de la Banca Europeană de Investiții prin programe ca şi JASPERS, EPEC sau ELENA.

Obiectivul acestei unități de asistenţă tehnică in cadrul Ministerul de Finanţe trebuie să fie creșterea gradului de absorbție al fondurilor europene care este extrem de important deoarece costul banii europeni este zero.

Diplomație economică pentru a adresa avaria reputațională în care se afla astăzi statul, reflectată prin costul de finanțare la împrumuturile accesate in ultima perioadă scump care este mai ridicat decât al Greciei pentru obligațiuni emise pentru o maturitate de 10 ani.

 

Mihai Precup este partener şi membru în comitetul de investiții al unui fond de private equity, Progressio Capital Partners, cu filiale în Luxembourg şi Bucureşti. Mihai este un bancher experimentat în domeniul investițiilor și al dezvoltării, cu o carieră de excepție în Luxemburg și Franța. Pentru 5 ani, el a fost lector asociat la Universitatea Sorbona în Paris unde a predat un curs de Politici Monetare şi un curs de private equity. Mihai Precup a absolvit un program de doctorat în private equity care a fost desfăşurat în cotutelă între Universitatea Paris 1 Panthéon Sorbonne şi Universitatea din Timișoara.

De asemenea, Mihai a absolvit programul de licență al Academiei de Studii Economice din Bucureşti şi a urmat un masterat în inginerie financiară la Universitatea Paris 1 Panthéon Sorbonne. Timp de câțiva ani, a fost consilier al vicepreședintelui Băncii Europene de Investiții, responsabilitățile sale fiind legate de Europa de Sud-Est (Grecia, Cipru, Bulgaria, România și FYROM). În această calitate, a sprijinit finanțări în valoare de peste 10 miliarde de euro pentru a sprijini dezvoltarea proiectelor publice şi a companiilor locale. Mihai Precup are legături extinse cu lumea financiară și de afaceri la nivelul UE și nu numai, și este pasionat de dezvoltarea pe termen lung a României.


CELE MAI NOI ȘTIRI

CELE MAI NOI ȘTIRI

OPINII ECONOMICA.NET

NOOBZ.RO

NSTRAVEL.RO

CAPITAL.RO