Partidul Popular European și-a ales noua conducere în Congresul de la Rotterdam. Germanul Manfred Weber este noul președinte al formațiunii

Partidul Popular European (PPE) şi-a ales o nouă conducere în cadrul Congresului statutar desfăşurat marţi şi miercuri la Rotterdam (Ţările de Jos), formaţiunea având de acum un nou preşedinte în persoana germanului Manfred Weber, relatează Agerpres.
AGERPRES - mie, 01 iun. 2022, 18:57
Partidul Popular European și-a ales noua conducere în Congresul de la Rotterdam. Germanul Manfred Weber este noul președinte al formațiunii

Weber deţine astfel atât preşedinţia PPE, cât şi conducerea grupului europarlamentar al formaţiunii politice paneuropene.

Printre cei zece vicepreşedinţi ai PPE aleşi miercuri se află şi eurodeputatul român Siegfried Mureşan, care a primit 372 de voturi ale delegaţilor.

Misiunea noii conduceri a PPE va fi una foarte dificilă, întrucât formaţiunea paneuropeană trebuie să recupereze influenţa pierdută mai ales după înfrângerile electorale din Franţa şi Germania. În prezent, doar şapte ţări din UE – Austria, Cipru, Croaţia, Grecia, Letonia, Lituania şi România – au şefi de stat sau de guvern membri ai Partidului Popular European.

‘Împreună putem spune ‘nu’ unei Europe a lipsei de încredere a populiştilor, care polarizează oameni şi ne distruge viitorul. Spunem ‘nu’ unei Europe a elitelor şi abordării lor de sus în jos. Suntem partidul care este cel mai apropiat de realităţile de zi cu zi ale cetăţenilor. Mai mult ca oricând, vom lucra pentru a ne uni societăţile şi nu vom opri niciodată lupta pentru o Uniune Europeană mai bună şi mai puternică pentru oamenii din Europa”, a spus Manfred Weber în intervenţia sa în timpul congresului.

”Să fim oneşti, nu ne aflăm în cel mai bun moment al istoriei noastre”, a recunoscut noul preşedinte al PPE.

Cum era de aşteptat, cei mai mulţi vorbitori s-au referit în intervenţiile lor la războiul dus de Rusia contra Ucrainei. De altfel, chiar Manfred Weber a abordat acest subiect, recunoscând faptul că o prioritate este aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană.

”Primul mesaj pe care trebuie să îl dăm în acest moment: da, puteţi deveni membru al Uniunii Europene”, a spus Weber în faţa delegaţilor şi a invitaţilor, printre care Petro Poroşenko. Acesta din urmă a fost preşedinte al Ucrainei între anii 2014 şi 2019 şi conduce în prezent partidul Solidaritatea Europeană, formaţiune care este a doua forţă politică în parlamentul de la Kiev şi se află în opoziţie faţă de preşedintele Volodimir Zelenski.

”PPE susţine statutul de candidat pentru prietenii noştri ucraineni şi de asemenea pentru Republica Moldova”, a adăugat el.

La congresul PPE au participat şi lideri din afara UE, cum este cazul preşedintei Republicii Moldova, Maia Sandu. Aceasta a dat asigurări că ţara sa poate conta pe sprijinul PPE. ”Partenerii europeni cunosc problemele mari cu care se confruntă ţara noastră şi apreciază eforturile care le facem pentru a le depăşi. Republica Moldova are sprijinul familiei statelor europene. Având acest sprijin, vom continua să avansăm în parcursul nostru european, în pofida greutăƒţilor, atât timp cât va fi necesar, schimbând totodată în bine viaţa moldovenilor” a spus preşedintele Maia Sandu în cadrul reuniunii de la Rotterdam.

Printre altele, delegaţii PPE au adoptat o rezoluţie care condamnă acţiunile ilegale ale Turciei în Famagusta (Cipru) şi respinge categoric orice concept bazat pe soluţia a două state în Cipru. În document, PPE solicită reluarea negocierilor pe baza cadrului oferit de ONU.

Partidul Popular European cuprinde în prezent 81 de partide (inclusiv Partidul Naţional Liberal, Partidul Mişcarea Populară şi UDMR) din 43 de ţări, preşedinţii Comisiei Europene (Ursula von der Leyen) şi Parlamentului European (Roberta Metsola), şefi de stat sau de guvern din şapte ţări membre UE şi trei din afara UE, nouă membri ai Comisiei Europene şi cel mai numeros grup politic (176 de membri) din Parlamentul European.

Te-ar mai putea interesa și
Aurul „bubuie” odată cu războiul din Iran. Prețul a ajuns la 5.418 dolari uncia, creştere de peste 22% în 2026
Aurul „bubuie” odată cu războiul din Iran. Prețul a ajuns la 5.418 dolari uncia, creştere de peste 22% în ...
Metalele prețioase au înregistrat o creștere puternică la începutul tranzacționării în Asia, după ce atacurile militare ale SUA și Israelului împotriva Iranului au accentuat riscul......
Orange testează conectivitatea prin satelit în România
Orange testează conectivitatea prin satelit în România
Orange Group anunță semnarea unui acord cu AST SpaceMobile și Satellite Connect Europe, o companie deținută în parteneriat ...
Israel – Explozii la Ierusalim după o alertă de rachete iraniene (AFP)
Israel – Explozii la Ierusalim după o alertă de rachete iraniene (AFP)
Mai multe explozii au fost auzite luni în jurul orei 5:00 GMT la Ierusalim, unde s-au declanşat sirenele după anunţul ...
Criză petrol – Preţurile cresc în continuare, în condiţiile atacurilor din Iran şi din regiune – date luni, 2 martie 2026
Criză petrol – Preţurile cresc în continuare, în condiţiile atacurilor din Iran şi din regiune – date luni, ...
Cotaţia ţiţeiului Brent cu livrare în luna aprilie a crescut cu 14% la deschiderea burselor asiatice, ajungând la 82,37 ...