Patru companii se înghesuie să ofere carduri pentru noul sistem de acces la metroul bucureştean

Compania de metrou a acceptat oferte din partea firmelor Paragon Identification, Cubit France Technologies (ambele din Franţa) şi asocierii Inform Lykos – Austria Card din Bucureşti pentru contractul de 36,5 milioane de lei, fără TVA, pentru furnizarea de cartele magnetice şi carduri contactless de acces timp de patru ani.

Au mai depus oferte firma Ceracarta SpA, din Italia, şi asocierea Quantum Protect (Cluj-Napoca) – Calmell (Spania), dar ambele au fost respinse în şedinţa de deschidere, potrivit informaţiilor publicate în sistemul electronic de achiziţii publice.

Contractul va fi finanţat prin subvenţie de la bugetul de stat şi din veniturile proprii ale Metrorex.

Compania vrea în total 150 de milioane de cartele şi carduri de acces, după cum urmează: 75,18 milioane de cartele magnetice de două călătorii, 18,65 milioane de cartele de 10 călătorii, 640 de mii de cartele valabile o zi, 1,14 milioane de cartele pentru automatele de vânzare din staţii, 1,42 milioane de abonamente lunare, respectiv 1,58 milioane de abonamente pentru elevi şi studenţi. De asemenea, compania are nevoie de 49 de milioane de carduri contactless ultralight termosensibile şi 1,8 milioane de carduri contactless reîncărcabile.

„Metrorex are în vedere modernizarea sistemului de taxare printr-o procedură separată. În acest sens avem în vedere achiziţionarea unor porţi de acces care să aibă încorporate validatoare moderne ce au posibilitatea de acceptate atât a cartelelor magnetice, a cardurilor contactless ce vor fi emise de Metrorex, a cardurilor Mifare compatibile cu cardurile emise de RATB, cât şi a cardurilor bancare contactless (Paywave, Paypass sau similare), astfel încât se vor achiziţiona carduri contacless (reîncărcabile şi de unică folosinţă), înainte de punerea în funcţiune a sistemului de taxare modernizat, atât pentru teste, cât şi pentru emiterea de titluri de transport pentru publicul călător. Cardurile contactless se vor utiliza în cadrul sistemului de taxare pentru Metrorex, RATB şi posibil alţi operatori de transport, iar acestea trebuie să fie total compatibile cu sistemul de taxare modernizat”, se arată în caietul de sarcini.

Licitaţia pentru modernizarea instalaţiilor de acces la metrou a fost câştigată anul trecut de asocierea TIAB – UTI Group – Logic IT Consult, cu Somet Bucureşti şi Prodata Mobility Systems Belgia listaţi ca subcontractanţi.

Noile instalaţii de acces în staţii vor costa 149,7 milioane lei, fără TVA, adică 179,6 milioane lei (peste 40 milioane de euro) cu TVA. Investiţia va fi finanţată din fonduri UE nerambursabile şi de la bugetul de stat.

Călătorii ocazionali trebuie încurajaţi să achiziţionete carduri contactless de folosinţă îndelungată, pe care se pot încărca călătorii individuale, abonamente sau aplicaţia portofel electronic, consideră Metrorex, potrivit caietului de sarcini al licitaţiei pentru modernizarea porţilor de acces.

În fiecare capăt de staţie vor fi montate automate de vândut cartele, cele existente urmând să fie modernizate astfel încât să poată emite atât cartele magnetice cât şi carduri contactless. O noutate o reprezintă faptul că automatele vor putea da rest în bancnote.

Actualul sistem de taxare din staţiile de metrou a fost pus în funcţiune în anul 1995, când s-a renunţat la plata directă a călătoriei cu monede şi s-a făcut trecerea la cartele magnetice. Metrorex susţine că introducerea taxării prin cartele magnetice a ajutat compania să adune mai uşor informaţii utile despre fluxurile de călători, aducând importante beneficii economice şi de management, în timp ce călătorii s-au putut bucura de o ofertă tarifară mai diversificată.

De asemenea, odată cu introducerea sistemului de acces cu cartelă magnetică s-a realizat închiderea completă a zonelor de acces controlat din staţii, contribuind semnificativ la reducerea fraudei, potrivit Metrorex.

Sistemul este însă învechit, afectat de uzura fizică şi morală a echipamentelor şi îngreunează efortul de integrare cu transportul public de suprafaţă. Aplicaţiile software de management al tranzacţiilor funcţionează pe reţele de transmisie de date de tip ATM, care necesită mentenanţă la costuri foarte mari. Tranzacţiile călătoriilor colectate în sistem sunt procesare în majoritate asituaţiilor de computere din generaţia Pentium II (1997), la care, de asemenea, mentenanţa şi achiziţia de piese de schimb sunt „cel puţin deficitare, dacă nu imposibil de executat în anumite situaţii”.