R. Moldova: Comuniştii contestă la Curtea Constituţională acordul de cooperare militară cu România

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Acest acord este în contradicţie cu Constituţia noastră, deoarece a fost aprobat cu mai puţin de o jumătate din voturile deputaţilor. Şi, cel mai important, este că el contravine statutului de neutralitate al Republicii Moldova”, argumentează Reşetnicov.

Iurie Muntean, secretarul executiv al PCRM, a declarat pentru agenţia Interfax că acordul de cooperare militară dintre Republica Moldova şi România este „o crimă contra statalităţii Republicii Moldova”.

„În Constituţie se spune că Moldova are statutul de stat neutru. Cu toate acestea, guvernanţii sunt gata, sub orice pretext, pentru o perioadă nelimitată de timp şi cu obiective neclare, să dea voie militarilor români să intervină pe teritoriul Republicii Moldova. Acest lucru nu se va întâmpla”, afirmă Muntean.

Parlamentul Republicii Moldova a ratificat Acordul dintre Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul României privind cooperarea în domeniul militar la sfârşitul lunii iunie. Legea a fost adoptată cu votul a 51 de deputaţi, membri ai majorităţii parlamentare. Actul stabileşte cadrul legal necesar cooperării între guvernele ambelor state şi propune intensificarea colaborării în domeniile neacoperite de Acordul interministerial existent.

În aprilie 2012, ministrul român al Apărării Naţionale, Gabriel Oprea, şi omologul său moldovean, Vitalie Marinuţa, au semnat Acordul între Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova privind cooperarea în domeniul militar. Conform MApN, acordul stabileşte cadrul juridic necesar cooperării militare între cele două părţi şi cuprinde prevederi referitoare la domeniile şi formele de cooperare, instituirea Comisiei militare mixte, organizarea şi desfăşurarea exerciţiilor şi antrenamentelor comune, protecţia informaţiilor, aspecte financiare şi statutul juridic al personalului. Domeniile de cooperare prevăzute în cadrul Acordului includ, printre altele, politica de apărare, controlul armamentelor, planificarea apărării, pregătirea personalului, legislaţia privind apărarea naţională, managementul resurselor umane şi al resurselor bugetare, cercetare ştiinţifică, controlul şi managementul spaţiului aerian, informaţii militare, activităţi medicale, probleme sociale, istorie şi ştiinţă militară, activităţi culturale şi sportive. Potrivit comunicatului MApN din aprilie 2012, cooperarea militară bilaterală şi situaţia regională au fost principalele teme pe agenda discuţiilor, cei doi miniştri identificând modalităţi de consolidare a relaţiilor de colaborare dintre cele două armate în domeniul instruirii în comun a trupelor şi la nivelul dialogului politico-militar, pentru promovarea reformelor interne şi modernizarea forţelor armate.